Ai gâscă de gâscă când asculți muzică? Este posibil să aveți un creier special
Ați avut vreodată experiența de a asculta o melodie cu adevărat bună și de a vă oferi brusc gâscă de gâscă? Unul dintre cele mai memorabile momente care mi s -au întâmplat a fost când mergeam pe stradă spre colegiul meu în semestrul meu final, iar „I See Fire” de Ed Sheeran de la Hobbit a apărut în jocul meu. Joacă acest lucru: ai simțit frisoane, o forfotă în gât sau poate o senzație de furnicături în spatele gâtului? Atunci este posibil să aveți un creier mai unic decât credeți. Alissa der Sarkissian, asociat de cercetare la USC Brain and Creativity Institute, are un răspuns unic la ...

Ai gâscă de gâscă când asculți muzică? Este posibil să aveți un creier special
Ați avut vreodată experiența de a asculta o melodie cu adevărat bună și de a vă oferi brusc gâscă de gâscă? Unul dintre cele mai memorabile momente care mi s -au întâmplat a fost când mergeam pe stradă spre colegiul meu în semestrul meu final, iar „I See Fire” de Ed Sheeran de la Hobbit a apărut în jocul meu.
Joacă următoarele:
V -ați simțit frisoane, o forfotă în gât sau poate o senzație de furnicături în gât? Atunci este posibil să aveți un creier mai unic decât credeți.
Alissa der Sarkissian, asociat de cercetare la USC's Brain and Creativity Institute, are o reacție unică la melodia „Nude” de Radiohead. Ea descrie experiența ca sincronizându -și respirația cu melodia, încetinindu -și bătăile inimii și aprofundându -și conștientizarea melodiei. Ea poate simți în mod specific emoțiile conținute în muzică și reacțiile ei fiziologice la aceste emoții.
Intrigat de aceste experiențe, Matthew Sachs, fost student la Harvard care studiază acum psihologia și neuroștiința la Institutul de creier și creativitate al USC, a decis să investigheze de ce unii oameni obțin gâscă de la muzică. Sachs, un coleg al Sarkissian, a efectuat un studiu cu 20 de participanți la studenți. Jumătate a spus că au simțit gâscă de gâscă când ascultă muzică, în timp ce cealaltă jumătate a spus că nu. El și -a examinat activitatea creierului, ritmul cardiac și conductanța pielii în timp ce ascultau trei cântece la alegere.
Intrigat de aceste experiențe, Matthew Sachs, fost student la Harvard care studiază acum psihologia și neuroștiința la Institutul de creier și creativitate al USC, a decis să investigheze de ce unii oameni obțin gâscă de la muzică. Sachs, un coleg al Sarkissian, a efectuat un studiu cu 20 de participanți la studenți. Jumătate a spus că au simțit gâscă de gâscă când ascultă muzică, în timp ce cealaltă jumătate a spus că nu. El și -a examinat activitatea creierului, ritmul cardiac și conductanța pielii în timp ce ascultau trei cântece la alegere.
Din studiul său, Sachs a dezvoltat o ecuație: pgoosebumps = CF (SC + ID + AP). În această ecuație, CF reprezintă factori cognitivi, SC denotă contextul social și de mediu, ID reprezintă diferențele individuale, iar AP denotă proprietățile acustice ale muzicii. Pgoosebumps reprezintă probabilitatea de a obține gâscă de gâscă.
După cum a explicat Sachs pentru revista Neuroscience, „Ideea este că mai multe fibre și o eficiență mai mare între două regiuni înseamnă că procesarea între ele este mai eficientă”. Studiul complet, publicat în Oxford Academic, sugerează că cei care experimentează gâscă de gâscă atunci când ascultă muzică tind să simtă emoții mai intens decât alții. Un alt factor de luat în considerare este efectul declanșator al amintirilor asociate muzicii, un aspect pe care Sachs nu l-a putut controla în mediul său de laborator. Alți factori precum versuri puternice, variații de ton, intervale de armonie și cântare de grup contribuie, de asemenea, la gâscă.
Deși primul studiu a implicat doar douăzeci de participanți, Sachs efectuează acum cercetări mai ample, examinând diferitele mecanisme cerebrale care apar atunci când muzica generează răspunsuri. Sachs este profund interesat de modul în care un anumit aranjament de note poate evoca răspunsuri emoționale atât de profunde la oameni. Prin cercetările sale, speră să înțeleagă baza neurologică a acestor reacții și să aplice aceste cunoștințe pentru a ajuta la tratarea pacienților cu tulburări mentale.
Surse: