Cupping: metodă tradițională pentru promovarea circulatorie

Cupping: metodă tradițională pentru promovarea circulatorie
Cuppingul, o practică înrădăcinată în tradiții profunde, experimentează o renaștere remarcabilă în medicina modernă. De la civilizațiile antice până în zilele noastre, această metodă fascinantă pentru promovarea promovării circulatorii s -a dezvoltat continuu și a fost experimentată pentru a contracara o mare varietate de probleme de sănătate. Dar ce este exact în spatele acestei secole -tehnică și în ce măsură efectele lor pozitive sunt evidențiate de știință? Acest articol luminează dezvoltarea istorică a terapiei de cupping, te cufundă în fundamentele științifice ale acestei practici și oferă, de asemenea, un ghid cuprinzător pentru aplicarea sigură și eficientă. Prin colectarea rezultatelor actuale ale cercetărilor și a perspectivelor istorice, această analiză își propune să facă deschisă complexitatea și dinamica cuppingului și încurajează să privească metodele tradiționale de vindecare într -o nouă lumină.
Dezvoltarea istorică a terapiei de cupping: de la origini antice la practica modernă
Terapia de cupping, o formă de medicină alternativă, în care o presiune negativă este generată de paharele de cupping pe piele, își are originea în diverse civilizații vechi. În Egipt au fost găsite deja 1.500 î.Hr. Metoda a fost aplicată și de grecii antici, inclusiv faimosul doctor Hipocrate (aprox. 460-370 î.Hr.), și ulterior răspândit în Imperiul Roman și în Evul Mediu în Europa. În medicina tradițională chineză (TCM), cuppingul a fost utilizat pentru aproximativ 1.000 î.Hr. BC utilizat, unde reprezintă o parte integrantă a practicii terapeutice.
Evoluția istorică a terapiei de cupping de -a lungul secolelor arată o consistență remarcabilă în metoda de aplicare de bază, dar și ajustări regionale semnificative și extensii ale tehnologiei. Coarnele au fost folosite inițial de animale sau vase de bambus, mai târziu ochelari sau clopote metalice. Introducerea clopotelor de sticlă care ar putea produce cu ușurință un vid prin aplicarea căldurii a însemnat un progres important.
Odată cu iluminarea și progresul medicinei științifice în secolele XIX și începutul secolului XX, a scăzut popularitatea terapiei de cupping în lumea occidentală. A fost considerată din ce în ce mai mult ca parte a medicinei populare și practica ei s -a mutat în domeniul alternativelor sau metodelor de vindecare complementare. În multe părți ale lumii, în special în Asia și Orientul Mijlociu, a rămas o formă comună de tratament.
La sfârșitul secolului XX și începutul secolului XXI, terapia de cupping a cunoscut din nou un interes din ce în ce mai mare, nu în ultimul rând din cauza vizibilității publice a sportivilor și a celebrităților care au fost supuse acestui tratament. Cuppingul modern este adesea utilizat în legătură cu alte forme de terapie, cum ar fi masajul, acupunctura sau fizioterapia. Există diferite tipuri de cupping care sunt utilizate în practica modernă, inclusiv cuplarea uscată, în care nu se face tăietură în piele și cuppingul sângeros, în care se fac mici tăieturi înainte de generarea vidului.
Medicină integrativă, care promovează combinația de alternative și metode de terapie convențională, consideră din ce în ce mai mult cuplarea ca o opțiune suplimentară de tratament pentru o varietate de simptome. În ciuda rădăcinilor istorice și a distribuției pe scară largă, terapia cu cupping continuă să nu aibă studii extinse, științifice, bine legate, care ar putea demonstra clar eficacitatea și securitatea acestora.
Fundația științifică: o imagine de ansamblu a studiilor actuale privind eficacitatea
cupping, o formă de terapie cu o tradiție lungă, este adesea folosită în diferite situații clinice din cauza avantajelor sale terapeutice potențiale. În ultimii ani, numeroase studii științifice s -au concentrat pe examinarea mecanismelor de acțiune și a eficacității cuppingului. A fost utilizat într -o varietate de contexte, inclusiv gestionarea durerii, promovarea circulației sângelui și ca terapie de susținere pentru tulburările musculo -scheletice.
O meta-analiză publicată în revista „PLOS One” arată că terapia cu cupping poate reduce eficient durerea, în special la pacienții cu dureri de gât și de spate cronice. Cu toate acestea, ancheta a subliniat, de asemenea, necesitatea unor studii suplimentare de înaltă calitate pentru a susține aceste constatări.
Un alt aspect important care este cercetat este efectul cuplării asupra circulației sângelui local. Un studiu publicat în „Journal of Alternative și Complementar Medicine” a arătat că circulația locală a sângelui pielii în zona cuppingului a crescut semnificativ. Aceasta susține presupunerea tradițională că cuppingul poate contribui la promovarea circulației sângelui.
Siguranța cuppingului este un alt subiect important. În timp ce cuppingul este în general considerat sigur dacă este efectuată de specialiști instruiți, efectele secundare, cum ar fi vânătăi, dureri sau infecții ale pielii pot apărea ocazional. Prin urmare, instruirea adecvată și cunoașterea tehnicilor corecte sunt cruciale pentru a reduce la minimum riscurile.
În ceea ce privește fundația științifică, există diferite tipuri de cupping, cum ar fi cuppingul uscat și cupping -ul sângeros, fiecare cu mecanisme diferite de acțiune și zone de aplicare. Cercetarea tinde să se concentreze pe tipuri specifice, ceea ce face dificilă compararea rezultatelor studiului.
În concluzie, se poate spune că cercetarea științifică oferă informații despre eficacitatea cuppingului în anumite zone, în special în gestionarea durerii și promovarea circulației sângelui. Cu toate acestea, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a confirma aceste rezultate preliminare și pentru a dezvolta o înțelegere cuprinzătoare a întregului potențial terapeutic și a mecanismelor din spatele cuppingului.instrucțiuni practice de aplicare și siguranță: un ghid pentru implementarea corectă a terapiei de cupping
Implementarea corectă a terapiei de cupping este crucială pentru eficacitatea și securitatea acesteia. Există diferite metode de cupping, inclusiv cuppingul uscat, în care un vid este generat pe piele fără tăiere, și cuplarea sângeroasă, în care se fac tăieturi mici pe piele înainte de utilizarea vidului. Ambele metode urmăresc promovarea circulației sângelui, ameliorarea durerii și susține vindecarea.
- Pregătirea: Înainte de aplicare, zona pielii care trebuie tratată trebuie curățată. Echipamentul, în special ochelarii de cupping, trebuie să fie sterile. Alegerea locului potrivit este, de asemenea, crucială pentru atașarea ochelarilor, care variază în funcție de obiectivul de tratament.
- Implementare: Când cuppingul este uscat, o sticlă de cupping este plasată pe piele și o presiune negativă este generată cu ajutorul unei pompe sau încălzirii. Pârtiile mici ale pielii sunt stabilite anterior atunci când cadența cadelor sângeroase. Durata cât timp rămâne ochelarii pe piele, dar de obicei nu ar trebui să depășească 5 până la 15 minute.
- Aftercare: După tratament, zona de piele tratată poate fi roșie și, eventual, are ușoare vânătăi. Îngrijirea adecvată a ulterior a pielii și aplicarea unui unguent liniștitor.
Siguranța terapiei de cupping depinde foarte mult de aplicarea și igiena corecte. Ar trebui observate contraindicații. Oamenii pentru care cuppingul nu este potrivit includ:
- Femei însărcinate
- Persoane cu boli severe de piele
- Persoanele cu tulburări de coagulare a sângelui
Pentru o aplicație sigură, este necesară, de asemenea, o pregătire minuțioasă și experiență în terapia de cupping. Prin urmare, specialiștii ar trebui să monitorizeze întotdeauna implementarea sau utilizatorii ar trebui să primească cel puțin o instrucțiune minuțioasă înainte de a utiliza terapia de cupping pentru ei înșiși.
Igienă | Condițiile aseptice trebuie să fie garantate pentru a evita infecțiile. | Contraindicație | este necesară examinarea exactă a adecvării individuale și a respectării contraindicațiilor. | Aftercare | Dezinfectarea și menținerea zonelor de piele tratate pentru a sprijini vindecarea. |