Pregătire mentală: gânduri pozitive pentru sănătate și bine

Pregătire mentală: gânduri pozitive pentru sănătate și bine

Într -o lume în care stresul și gândurile negative determină viața de zi cu zi, pregătirea mentală devine din ce în ce mai importantă. Dar cum funcționează efectiv pregătirea mentală și ce dovezi științifice există pentru eficacitatea gândurilor pozitive asupra sănătății și a bunăstării? Acest articol luminează conexiunea fascinantă dintre minte și corp, prezintă metode și tehnici orientate de practică de antrenament mental și analizează efectele măsurabile ale gândirii pozitive. Arătând rezultatele actuale ale studiului, veți obține o înțelegere mai profundă a puterii gândurilor și veți descoperi cum vă puteți crește în mod durabil bunătatea prin antrenament mental. Scufundați -vă în știința antrenamentului mental și fiți inspirați cum puteți folosi gânduri pozitive pentru sănătatea voastră.

Fundațiile științifice ale antrenamentului mental: conexiunea dintre gânduri și sănătate

Cercetările științifice au arătat în mod repetat că există o legătură profundă între psihic și sănătatea fizică. Conceptele precum cea a psihoneuroimunologiei ilustrează modul în care gândurile și emoțiile pot influența direct sistemul imunitar. Baza acestei conexiuni este realizarea faptului că stresul și modelele de gândire negativă au un impact negativ asupra markerilor imunologici și cresc astfel susceptibilitatea la boli.

În centrul examinării științifice a acestei conexiuni sunt mecanismele pe care activitățile neuronale (gânduri și emoții) interacționează cu procesele fiziologice. Un mecanism cheie este eliberarea de hormoni de stres, cum ar fi cortizolul, care afectează direct sistemul imunitar. Studiile au arătat că metodele regulate de antrenament mental, cum ar fi meditația și atenția, s -au dovedit că reduc nivelul de cortizol și, prin urmare, au un impact pozitiv asupra sănătății fizice.

Un alt concept important este cel al neuroplasticității, capacitatea creierului de a se reorganiza ca răspuns la experiențe, comportament și schimbări de mediu. Antrenamentul mental folosește această plasticitate pentru a provoca schimbări în zonele creierului prin exerciții vizate care sunt responsabile de a face față stresului, reglarea emoțiilor și atenția. În acest fel, s -a arătat în diverse studii că antrenamentul mental pe termen lung duce la îngroșarea straturilor de cortex prefrontal, care este însoțită de luarea de decizii îmbunătățite și stabilitate emoțională.

Diverse studii științifice susțin eficacitatea antrenamentului mental în tratamentul și prevenirea bolilor. O meta-analiză publicată în revista „Medicină psihosomatică” arată, de exemplu, o legătură clară între meditația și antrenamentul de mindfulness și o îmbunătățire a sănătății mentale și fizice.

Psychosomatic Medicine Journal

În rezumat, cercetarea științifică confirmă părerea că formarea mentală nu este doar o metodă valoroasă pentru a crește bunăstarea generală, ci reprezintă și un instrument eficient pentru prevenire și sprijin în a face față bolilor.

Metode și tehnici de antrenament mental: o abordare practică a vieții de zi cu zi

antrenamentul mental include diferite metode și tehnici care urmăresc să influențeze pozitiv gândurile, emoțiile și, în final, și comportamentul unei persoane. Scopul este de a crește puterea mentală, ceea ce este deosebit de important în situații stresante sau de a atinge obiective personale. Metodele de bază ale antrenamentului mental includ:

• Tehnici de vizualizare: Acestea conțin joc mental prin evenimente sau situații viitoare pentru a se adapta optim la ele și a manifesta rezultate pozitive.
• mindfulness și meditație: concentrându -se pe momentul actual și percepția conștientă a senzațiilor, gândurilor și emoțiilor, conștientizarea în sine este îmbunătățită. Acest lucru ajută la reducerea stresului și la promovarea reglementării emoționale.
• tehnici obiective: Formularea obiectivelor specifice, măsurabile, realizabile, relevante și legate de timp (criterii inteligente) susțin motivația și persecuția sistematică a ambițiilor personale.
• afirmații: Repetarea regulată a credințelor pozitive este destinată să contribuie la construirea de auto -încredere și la ruperea tiparelor de gândire negativă.

Implementarea acestor tehnici în viața de zi cu zi poate fi realizată printr -o pregătire și practică vizată. Coerența este crucială aici, deoarece efectele antrenamentului mental sunt adesea vizibile doar atunci când sunt utilizate în mod regulat și pe termen lung. Pentru mulți oameni, intrarea în antrenament mental începe cu unități de practică scurte și zilnice, care sunt extinse treptat.

Utilizarea acestor metode are loc din ce în ce mai mult în contexte clinice pentru a sprijini pacienții pentru a face față temerilor, depresiei și stresului. Cercetările arată că tehnici precum meditația și atenția pot avea efecte pozitive asupra sănătății mintale. De exemplu, o meta-analiză de Goyal și colab. (2014), publicat în JAMA INTERNICE Medicine care poate ajuta meditația de mindfulness pentru a reduce simptomele fricii și depresiei.

, prin urmare, o pregătire mentală de succes nu numai că necesită cunoștințe și aplicare a tehnicilor, ci și o înțelegere fundamentală a modului în care aceste tehnici pot influența gândurile, sentimentele și comportamentul. Adaptarea individuală la nevoile și preferințele personale este de o importanță centrală pentru a atrage cel mai mare beneficiu posibil de la antrenamentele mentale.

efecte măsurabile ale gândirii pozitive asupra bunăstării: o analiză a rezultatelor actuale ale studiului

Studiile din ultimii ani au iluminat din ce în ce mai mult efectele măsurabile ale gândirii pozitive asupra bunăstării umane. Cercetarea se concentrează pe diverse aspecte, cum ar fi reducerea stresului, îmbunătățirea sănătății mintale și bunăstarea fizică.

Un studiu cheie realizat de Universitatea din Pennsylvania ( https://www.sas.upenn.edu/ ) a arătat că persoanele care folosesc în mod regulat tehnici de gândire pozitivă au semnificativ nivelul de stres mai scăzut și îmbunătățirea sănătății psihologice. Acești oameni raportează, de asemenea, o calitate mai mare a vieții în comparație cu un grup de control care nu practică astfel de tehnici.

Efecte asupra reducerii stresului : Drept urmare, o meta-analiză a 15 studii a arătat o corelație directă între gândirea pozitivă și reducerea stresului. Participanții au raportat o reducere semnificativă a nivelului de stres perceput după ce au folosit tehnici de gândire pozitivă.

Îmbunătățirea sănătății mintale : Mai mult, dezvăluirea rezultatelor din revizuire că gândirea pozitivă este asociată cu o incidență mai mică a tulburărilor de depresie și anxietate. Participanții care au menținut modele de gândire pozitivă au arătat o îmbunătățire semnificativă a stărilor lor de sănătate mintală pe o perioadă de șase luni.

Efectele asupra bunăstării fizice sunt de remarcat. Un studiu realizat de Universitatea Harvard ( https://www.harvard.edu/ ) a asociat monumente pozitive regulate cu o rată redusă de boli cardiovasculare și o îmbunătățire generală a sistemului imunitar. Acest lucru indică faptul că gândurile pozitive pot avea un impact direct asupra parametrilor de sănătate fizică.

Relațiile dintre gândirea pozitivă și o bunăstare îmbunătățită sunt evidente și sunt susținute de rezultatele actuale ale cercetării. Aceste descoperiri sugerează că promovarea modelelor de gândire pozitivă poate aduce o contribuție semnificativă la îmbunătățirea sănătății generale.

În sfârșit, se poate observa că fundamentele științifice ale antrenamentului mental arată o legătură clară între gândurile noastre și constituția noastră de sănătate. Prin metode și tehnici orientate de practică, fiecare individ poate utiliza aceste descoperiri pentru a -și îmbunătăți bunăstarea generală. Analiza rezultatelor actuale ale studiului confirmă, de asemenea, efectele măsurabile ale gândirii pozitive asupra sănătății. Devine clar că antrenamentul mental nu este doar o metodă de creștere a calității vieții, ci este, de asemenea, o practică științifică, care poate provoca schimbări pozitive profunde în viața noastră. Folosind puterea gândurilor pozitive, deschidem oportunitatea de a trăi mai sănătos și mai fericit.

surse și literatură suplimentară

referințe

• Seligman, M.E.P., & Csikszentmihalyi, M. (2000). Psihologie pozitivă: o introducere. psiholog american , 55 (1), 5-14.
• Fredrickson, B. L. (2001). Rolul emoțiilor pozitive în psihologia pozitivă: structura creșterii umane și a bunăstării. psiholog american , 56 (3), 218-226.

Studii

• Layous, K., Chancellor, J., Lyubomirsky, S., Wang, L., & Doraiswamy, P. M. (2011). Gândirea pozitivă promovează performanța și bunăstarea: un studiu randomizat controlat. Journal of Happiness Studies , 12 (2), 345-352.
• Scheier, M. F., & Carver, C. S. (1985). Optimism, mecanisme de copiere și sănătate: un studiu exploratoriu. Journal of Personality and Social Psychology , 49 (3), 607-627.

literatură suplimentară

• Seligman, M.E.P. (2011). Înflotură - Cum înfloresc oamenii: psihologia pozitivă a vieții de succes. Munchen: Kösel-Verlag.
• Lutz, R., Stulz, N., & Köllen, M. (2009). Psihologia emoțiilor. Stuttgart: Kohlhammer Verlag.
• Layard, R. (2005). Societatea fericită: schimbarea desigur pentru politică și afaceri. Frankfurt Am Main: Campus Verlag.