Meditație: spirit despre materie pentru vindecare

Meditație: spirit despre materie pentru vindecare

În lumea care se mișcă rapid de astăzi, în care corpul este adesea condus la limitele sale, umanitatea caută căi eficiente pentru a reconcilia corpul și mintea. Meditația, o practică antică care își are originea în culturile din Orientul Îndepărtat, se dovedește a fi o cheie pentru restabilirea acestei armonii. Dar cum afectează exact meditația creierul nostru și ce dovezi științifice stau la baza eficacității lor în vindecare? Acest articol ajunge la baza acestor întrebări examinând fundamentele științifice ale meditației și efectele acesteia asupra creierului uman. Compara diferite metode de practică de meditație în ceea ce privește eficacitatea și aplicabilitatea acestora și, în sfârșit, conduce studii de caz concrete și rezultate de cercetare care demonstrează puterea transformatoare a meditației „spiritului despre materie” în medicină. Scufundați -vă cu noi o lume fascinantă în care spiritul nu numai că influențează contează, dar se poate vindeca de fapt.

Baza științifică a meditației și efectul acesteia asupra creierului uman

Practica meditației a primit din ce în ce mai mult atenția în cercetările științifice în ultimele decenii. Diverse studii au arătat că meditația poate provoca schimbări semnificative în creierul uman. Acestea includ reducerea stresului, îmbunătățirea concentrației și promovarea unui sentiment general de bine.

Un obiectiv central al cercetării este pe schimbările structurale ale creierului, care pot fi induse prin practica regulată de meditație. Cu ajutorul imaginii prin rezonanță magnetică funcțională (FMRT), s -a demonstrat că meditația pe termen lung duce la îngroșarea regiunilor cortexului, care sunt legate de atenție, percepție interoceptivă și procesare senzorială. Cortexul prefrontal și insula prezintă, în special, modificări structurale semnificative care reflectă o funcție cognitivă îmbunătățită și o reglare emoțională crescută.

La nivel neurochimic, meditația prin modularea anumitor neurotransmițători, inclusiv o reducere a producției de cortizol și o creștere a producției de serotonină și dopamină, lucrări, care sunt strâns asociate cu sentimentul de fericire și satisfacție. Acest lucru explică parțial efectele de reducere a stresului și a stării de spirit ale meditației.

O altă zonă de cercetare importantă afectează efectele meditației asupra rețelei de modă implicite (DMN), o structură a creierului care este activă atunci când creierul este pus într -o stare de calm și nu funcționează la o sarcină specifică care sunt îndreptate. Studiile arată că meditația duce la o activitate redusă în DMN, care este asociată în prezent cu o reducere a gândurilor și o prezență crescută. Aceasta are implicații importante pentru tratamentul statelor precum depresia și frica, care se caracterizează adesea printr -o excesuri de evitare și hiperactivitate a DMN.

rezumat, cunoștințele științifice indică faptul că meditația nu poate provoca numai schimbări pe termen scurt în experiență și comportament, ci și schimbări structurale și funcționale pe termen lung în creier. Aceste modificări contribuie la avantajele diverse care sunt asociate cu practica regulată de meditație, incluzând o bunăstare emoțională îmbunătățită, performanța cognitivă crescută și reducerea generală a stresului.

Metode de practică de meditație: o comparație a diferitelor abordări în ceea ce privește eficacitatea și aplicabilitatea

Meditația include o varietate de tehnici care pot diferi în implementarea lor, obiectivele lor și eficacitatea lor. Cele mai cunoscute forme de meditație includ meditația mindfulness, meditația transcendentală, meditația zen, meditația mantra și meditația Vipassana.

• Meditația de mindfulness se bazează pe atenția conștientă și neevaluantă a momentului actual. Această practică poate îmbunătăți capacitatea de a face față stresului și este adesea folosită în psihologia clinică pentru a trata tulburările de depresie și anxietate.
• Meditația transcendentală necesită tăcerea să repete o mantră personală pentru a ajunge la o stare de calm profund. Studiile arată că această tehnologie poate reduce riscul cardiovascular și poate contribui la sănătatea mintală generală.
• Meditația Zen (Zazen) se concentrează pe atitudinea de ședere și observarea respirației. Zazen își propune să promoveze încrederea și perspectiva de sine și este adesea practicată pentru dezvoltarea spirituală.
• Meditația Mantra implică repetarea mentală sau a sunetului unui cuvânt sau o propoziție, ceea ce ar trebui să conducă la calmarea minții și să ajute la calmul interior mai profund.
• Meditația Vipassana este una dintre cele mai vechi tehnici meditative care ar trebui să transmită o perspectivă asupra adevăratei naturi a vieții prin promovarea auto-observării și creșterea gradului de conștientizare a gândurilor, sentimentelor și senzațiilor corpului.

Eficacitatea acestor metode variază în funcție de obiectivele și cerințele individuale. De exemplu, în mai multe studii s -a constatat că meditația de mindfulness este deosebit de eficientă în tratamentul stresului, anxietății și depresiei, în timp ce meditația transcendentală poate avea efecte pozitive asupra bolilor cardiovasculare.

Selecția unei metode de meditație ar trebui să se bazeze pe preferințele personale, pe disponibilitatea instrucțiunilor și a opțiunilor de instruire, precum și pe obiectivele specifice ale individului. Este important ca fiecare formă de meditație să contribuie la îmbunătățirea sănătății mentale și fizice în caz de practică regulată.

Studii de caz și rezultate de cercetare: dovezi de vindecare prin spirit despre materie în aplicația medicală

În ultimii ani, numeroase studii și cercetări au examinat influența metodelor de meditație și vindecare mentală asupra stărilor de sănătate fizică și psihică. Un număr semnificativ de aceste studii oferă dovezi solide că abordările spirit-peste-materie au valoare terapeutică în diferite contexte medicale.

an Meta- Analysis Din 2011, publicat în Journal of Psychosomatic Research, a examinat efectele meditației mindfulității asupra simptomelor de frică și depresie. Analiza unui total de 39 de studii cu peste 3.500 de participanți a arătat că meditația de mindfulness poate ajuta în mod semnificativ la reducerea simptomelor ambelor afecțiuni.

Într -un alt studiu publicat în Journal of the American Heart Association, cercetătorii au examinat influența meditației transcendentale asupra bolilor cardiovasculare. Rezultatele au arătat că meditația regulată poate duce la o reducere a tensiunii arteriale ridicate, un risc mai mic de atac de cord și accident vascular cerebral, precum și o sănătate generală mai bună a inimii.

• Perspectiva neuroștiințifică: Examinarea activităților creierului în timpul meditației cu ajutorul imaginii funcționale prin rezonanță magnetică (RMN) și electroencefalografie (EEG) a arătat că meditația duce la modificări structurale în creier. Zonele care sunt asociate cu atenția, echilibrul emoțional și încrederea în sine arată o activitate crescută și au schimbat densitatea ierbii.
• efecte psihologice: diverse studii sugerează că tehnicile de meditație, cum ar fi mindfulness sau exerciții de mindfulness, pot contribui la ameliorarea simptomelor de stres, anxietate, depresie și PTSD prin promovarea modificărilor pozitive în procesele cognitive și reactivitatea stresului creierului.
• Efecte fiziologice: Rezultatele cercetării indică faptul că meditația regulată poate consolida sistemul imunitar, reduce tensiunea arterială și reduce procesele inflamatorii din organism. Aceste efecte pot fi atribuite unei reduceri a nivelului cortizolului și îmbunătățirii gestionării stresului.

Aceste cercetări arată clar că practica meditației și a altor tehnici mentale are potențialul de a avea un efect de vindecare atât la nivel fiziologic, cât și la psihologic. Abordarea transdisciplinară în medicina de astăzi, care combină metodele tradiționale și știința modernă, primește o bază empirică puternică prin astfel de rezultate.

surse și literatură suplimentară

referințe

• Lutz, A., Slagter, H.A., Dunne, J.D., & Davidson, R.J. (2008). Atenția și reglarea creierului și a comportamentului. Nature Review Neuroscience , 9 (7), 449-463.
• Hölzel, B.K., Carmody, J., Vangel, M., Congleton, C., Yerramsetti, S.M., Gard, T., & Lazar, S.W. (2011). Practica de mindfulness duce la schimbări în structura creierului la adulți. Cercetare psihiatrică: Neuroimagistică , 191 (1), 36-43.
• Tang, Y.Y., Hölzel, B.K., & Posner, M.I. (2015). Neuroștiința meditației mindfulness. Nature Review Neuroscience , 16 (4), 213-225.

Studii

• Zeidan, F., Johnson, S.K., Diamond, B.J., David, Z., & Goolkasian, P. (2010). Meditația de mindfulness îmbunătățește cogniția: dovezi ale unui scurt antrenament de meditație. conștiință și cunoaștere , 19 (2), 597-605.
• Lazar, S.W., Kerr, C.E., Wassman, R.H., Gray, J.R., Greve, D.N., Treadway, M.T., McGarvey, M., Quinn, B.T., Dusek, J.A., Benson, H., Rauch, S.L., Moore, C.I., & Fischl, B. (2005). Experiența de meditație este asociată cu o grosime corticală crescută. Neuroreport , 16 (17), 1893-1897.

literatură suplimentară

• Kabat-Zinn, J. (2013). Sănătos prin meditație: cartea mare de auto -spălare cu MBSR. fischer Taschenbuch Verlag . (Lucrări originale publicate în 1990)
• Brantley, J. (2007). Mindfulness pentru începători: calea blândă către pacea interioară. arbor verlag .
• Wallace, B.A. (2006). Revoluția atenției: deblocarea puterii minții focalizate. Publicații de înțelepciune .
• Hanson, R., & Mendius, R. (2009). Creierul unui Buddha: Neuroștiința practică a fericirii, a iubirii și a înțelepciunii. New Harbinger Publications .