Antibioticele dublează riscul de boli intestinale (IBD) și provoacă leziuni ale articulațiilor, mușchilor și nervilor
Medicii nu se gândesc de două ori să prescrie antibiotice... și cei mai mulți dintre noi nu se gândesc de două ori să le luăm. Aceasta este o greșeală. Medicii au distribuit antibiotice ca bomboane de ani de zile. Medicamentul este tratamentul de primă linie pentru infecțiile tractului respirator. Dar antibioticele absolut nu ajută la majoritatea infecțiilor respiratorii, cum ar fi gripa și răceala. Sunt cauzate de viruși. Antibioticele tratează doar bolile bacteriene. Medicii americani scriu 47 de milioane de rețete inutile de antibiotice în fiecare an. Aceasta este mai mult decât o risipă de bani... este o risipă de viață. Ca urmare a folosirii excesive a antibioticelor, multe bacterii cauzatoare de boli au devenit rezistente. …

Antibioticele dublează riscul de boli intestinale (IBD) și provoacă leziuni ale articulațiilor, mușchilor și nervilor
Medicii nu se gândesc de două ori să prescrie antibiotice... și cei mai mulți dintre noi nu se gândesc de două ori să le luăm. Aceasta este o greșeală. Medicii au distribuit antibiotice ca bomboane de ani de zile. Medicamentul este tratamentul de primă linie pentru infecțiile tractului respirator. Dar antibioticele absolut nu ajută la majoritatea infecțiilor respiratorii, cum ar fi gripa și răceala. Sunt cauzate de viruși. Antibioticele tratează doar bolile bacteriene.
Medicii americani scriu 47 de milioane de rețete inutile de antibiotice în fiecare an. Aceasta este mai mult decât o risipă de bani... este o risipă de viață. Ca urmare a folosirii excesive a antibioticelor, multe bacterii cauzatoare de boli au devenit rezistente. Antibioticele nu mai acţionează asupra germenilor mortali. Așa-numitele superbacterii ucid acum peste 23.000 de oameni în fiecare an numai în America. ((link eliminat))
Noi rezultate ale cercetării asupra antibioticelor
Acum, noi cercetări arată că antibioticele inutile vă pot răni în alte moduri. Studiul a fost realizat înPublicat The Lancet Gastroenterology & Hepatology. Cercetătorii au analizat o bază de date masivă de sănătate de peste 150.000 de oameni. Ei au descoperit că cei care au luat antibiotice aveau un risc cu aproape două treimi mai mare de boală inflamatorie intestinală (IBD). ((link eliminat))
Aproximativ 1,6 milioane de oameni suferă de IBD numai în SUA. Boala Crohn și colita ulceroasă sunt cele mai frecvente două forme ale bolii. ((link eliminat))
Ambele boli implică inflamarea colonului, ducând la crampe stomacale, diaree și sângerare. În cazurile severe, pacienții necesită o colostomie. (Sursă)
Cum provoacă antibioticele IBD?
IBD este o boală autoimună în care sistemul tău imunitar atacă propriul organism. În cazul IBD, îți atacă intestinele. Cercetătorii cred că, ucigând bacteriile benefice din intestin, antibioticele vă încurcă sistemul imunitar.
„Cred că (acest studiu) confirmă ceea ce mulți dintre noi am bănuit – că antibioticele care afectează negativ comunitățile microbiene intestinale sunt un factor de risc pentru IBD”, a spus dr. Long Nguyen. El a fost autorul principal al studiului. ((link eliminat))
Antibioticele pot provoca, de asemenea, leziuni permanente, invalidante ale mușchilor, articulațiilor și nervilor. Și distrug bacteriile intestinale probiotice benefice care sunt importante pentru digestie, imunitate și funcția creierului. Acestea au fost legate de cancer și diabet de tip 2.
4 semne că ai nevoie de antibiotice
Pneumonia și alte infecții respiratorii sunt printre bolile cel mai frecvent tratate cu antibiotice... deși sunt adesea cauzate de Virușicauzate de boli care nu răspund la antibiotice. Potrivit Centrelor pentru Controlul și Prevenirea Bolilor, „Cel puțin 50% din prescripțiile de antibiotice pentru aceste boli respiratorii acute nu sunt necesare.” ((link eliminat))
Deci, cum poți spune dacă boala ta respiratorie este cauzată de un virus sau bacterii? Cercetătorii britanici au dezvoltat un test simplu în patru puncte. Oamenii de știință de la Universitatea din Southampton au urmărit peste 28.000 de pacienți cu semne de infecții respiratorii. Ei au colectat date despre simptomele pacienților, rezultatele testelor și tratament. (Sursă)
Cercetătorii au descoperit că au existat patru simptome care erau aproape fără greșeală în diagnosticarea dacă un pacient a avut pneumonie bacteriană:
- Temperatur höher als 37,7°C.
- Pulsfrequenz von mehr als 100 Schlägen pro Minute
- Sauerstoffsättigung im Blut unter 95%.
- Ein mit einem Stethoskop hörbares Knistern in der Lunge des Patienten. ((Link entfernt))
Studiul a constatat că aproape 90% dintre pacienții cu pneumonie au avut cel puțin unul dintre aceste semne. Dr. Michael Moore este profesor de cercetare de îngrijire primară la Universitatea din Southampton. El a condus studiul. „Acest studiu arată că există măsuri obiective care indică dacă un pacient poate avea sau nu pneumoniea spus profesorul Moore.Și aceștia sunt toți factori pe care medicii generaliști îi pot testa deja.„((Link eliminat))
Dacă mergi la medic pentru o boală respiratorie, arată-i acest articol. Fă-ți testul pentru cele patru simptome care indică pneumonie. Există șansa să aveți o răceală sau o gripă cauzată de un virus care poate fi tratat fără antibiotice.