Poluarea luminoasă amenință telescoapele de talie mondială din deșertul Atacama

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am

Poluarea luminoasă de la o plantă de hidrogen planificată în Chile amenință telescoapele de talie mondială din deșertul Atacama.

Lichtverschmutzung durch ein geplantes Wasserstoffwerk in Chile bedroht weltklasse Teleskope in der Atacama-Wüste.
Poluarea luminoasă de la o plantă de hidrogen planificată în Chile amenință telescoapele de talie mondială din deșertul Atacama.

Poluarea luminoasă amenință telescoapele de talie mondială din deșertul Atacama

Unul masiv Planta verde de hidrogen, care urmează să fie construit în Chile, ar putea provoca poluare luminoasă unul dintre cele mai puternice telescoape din lume crește cu cel puțin o treime, raportează Observatorul European de Sud (ESO), care operează telescopul și va găzdui sau va opera altele construite în apropiere.

O analiză de la ESO publicată luni a dezvăluit că poluarea luminoasă la Very Large Telescope (VLT) - unul dintre cele mai avansate telescoape optice din lume - și la matricea de sud în construcție a Observatorul Cherenkov Telescope Array (CTAO) ar crește cu cel puțin 55%. Analiza a mai constatat că proiectul ar crește turbulențele atmosferice la telescoape, provocând vibrații care ar putea deteriora echipamentele sensibile.

Aceste impacturi ar provoca daune „devastatoare, ireversibile” care nu pot fi atenuate, a declarat luni astronomul Itziar de Gregorio-Monsalvo, reprezentantul ESO în Chile, la un briefing de presă de luni. „Va ajunge la un punct în care, cel mai probabil, nu va fi posibilă operarea acestor telescoape.”

Înainte ca analiza să fie publicată, dezvoltatorul instalației de energie verde, AES Andes din Santiago, a spus că proiectul „îți propune să folosească cele mai bune tehnologii și cele mai stricte standarde” și că o analiză a companiei a arătat că proiectul nu va avea „un impact semnificativ” asupra observatoarelor. Luni, compania a declarat într-un comunicat: „Continuăm să muncim pentru a colecta date din documentul ESO pentru a înțelege discrepanțele dintre numerele ESO și propria noastră analiză”.

Conditii perfecte

Proiectul de energie verde ar urma să acopere 3.000 de hectare în deșertul Atacama din Chile, cel mai uscat deșert de pe pământ. Clima aridă și absența norilor creează condiții ideale pentru observarea stelelor. Regiunea are și ceruri extrem de întunecate: un studiu din 2023 1 a comparat poluarea luminoasă la 28 de observatoare astronomice de top din întreaga lume și a constatat că Observatorul Paranal, locul VLT, avea cea mai întunecată locație, urmat de Observatorul Armazones din apropiere, unde ESO. Telescopul extrem de mare (ELT) construiește ceea ce organizația spune că va fi „cel mai mare telescop vizibil și în infraroșu din lume”.

Cerul întunecat al lui Atacama și alte caracteristici au atras organizații care căutau să construiască instrumente de ultimă generație, cum ar fi matricea de sud a VLT, ELT și CTAO. „Cu cât cerul este mai întunecat, cu atât obiectul astronomic studiat poate fi mai slab”, subliniază un rezumat al raportului ESO privind proiectul de energie verde.

Condițiile din Atacama au atras și compania energetică AES Andes, o subsidiară a AES Corporation din Arlington, Virginia. Compania a propus valorificarea luminii intense a soarelui și a vântului puternic din regiune pentru a genera energie solară și eoliană. Acestea ar furniza energie pentru extracția hidrogenului din apa care ar putea fi preluată din Oceanul Pacific din apropiere. Hidrogenul produs folosind energie regenerabilă este adesea denumit hidrogen verde.

AES a propus construirea unui complex verde de hidrogen care un port, instalații de producție de amoniac și hidrogen și mii de generatoare de energie electrică ar include. Unitatea principală a proiectului ar urma să fie situată la 11 kilometri de Observatorul Paranal, la 5 kilometri de CTAO și la 20 de kilometri de ELT.

Numerele de duel

Cea mai recentă analiză a ESO a fost realizată de Martin Aubé de la Centrul de Cercetare în Astrofizică din Quebec din Sherbrooke, Canada, care studiază poluarea luminoasă la instalațiile astronomice, și de alți cercetători conduși de directorul de operațiuni ESO, Andreas Kaufer. Se bazează pe informațiile din raportul de mediu pe care AES l-a transmis Serviciului de Evaluare a Mediului din Chile (SEA) la începutul lunii ianuarie. SEA va decide dacă proiectul AES va fi implementat.

Analiza ESO a constatat că creșterea luminii artificiale din proiectul AES ar face mai dificilă pentru instrumente să facă distincția între corpurile cerești. „Creșterea luminozității cerului este ca și cum ați scădea dimensiunea oglinzilor telescopului”, a spus Eduardo Unda-Sanzana, astronom la Universitatea din Antofagasta din Chile.

  1. Falchi, F. şi colab. Lun. Nu. R. Astron. Soc. 519, 26–33 (2023).

    Articol
    Google Academic

Descărcați referințe