Studiu: Acid alfa-lipoic, mio-inozitol, propolis și scădere în greutate în boala ficatului gras nealcoolic

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am und aktualisiert am

Prezentul studiu investighează eficacitatea clinică a suplimentelor nutritive precum acidul alfa-lipoic (ALA), mio-inozitol (MI) și propolisul la pacienții obezi cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD). Scopul studiului este de a compara efectele acestor suplimente alimentare asupra parametrilor metabolici și a funcției hepatice. Studiul a fost realizat ca un studiu clinic controlat randomizat pe 100 de pacienți obezi. Rezultatele arată că o dietă cu restricții calorice, urmată de mio-inozitol și acid alfa-lipoic poate oferi o îmbunătățire semnificativă a măsurilor de antropometrie și a indicelui glicemic la pacienții cu NAFLD. Detalii studiului: Referință Tutunchi H, Arefhosseini S, Ebrahimi-Mameghani M. Eficacitatea clinică a suplimentării alimentare cu acid α-lipoic, mio-inozitol și **propolis asupra profilurilor metabolice și funcției hepatice...

Die vorliegende Studie untersucht die klinische Wirksamkeit von Nahrungsergänzungsmitteln wie Alpha-Liponsäure (ALA), Myo-Inositol (MI) und Propolis bei adipösen Patienten mit nichtalkoholischer Fettlebererkrankung (NAFLD). Das Ziel der Studie ist es, die Auswirkungen dieser Nahrungsergänzungsmittel auf Stoffwechselparameter und Leberfunktion zu vergleichen. Die Studie wurde als randomisierte kontrollierte klinische Studie mit 100 adipösen Patienten durchgeführt. Die Ergebnisse zeigen, dass eine kalorienreduzierte Diät, gefolgt von Myo-Inositol und Alpha-Liponsäure, eine signifikante Verbesserung der Anthropometriemaße und des glykämischen Index bei NAFLD-Patienten bewirken kann. Details der Studie: Referenz Tutunchi H, Arefhosseini S, Ebrahimi-Mameghani M. Klinische Wirksamkeit der Nahrungsergänzung mit α-Liponsäure, Myo-Inositol und **Propolis auf Stoffwechselprofile und Leberfunktion …
Prezentul studiu investighează eficacitatea clinică a suplimentelor nutritive precum acidul alfa-lipoic (ALA), mio-inozitol (MI) și propolisul la pacienții obezi cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD). Scopul studiului este de a compara efectele acestor suplimente alimentare asupra parametrilor metabolici și a funcției hepatice. Studiul a fost realizat ca un studiu clinic controlat randomizat pe 100 de pacienți obezi. Rezultatele arată că o dietă cu restricții calorice, urmată de mio-inozitol și acid alfa-lipoic poate oferi o îmbunătățire semnificativă a măsurilor de antropometrie și a indicelui glicemic la pacienții cu NAFLD. Detalii studiului: Referință Tutunchi H, Arefhosseini S, Ebrahimi-Mameghani M. Eficacitatea clinică a suplimentării alimentare cu acid α-lipoic, mio-inozitol și **propolis asupra profilurilor metabolice și funcției hepatice...

Studiu: Acid alfa-lipoic, mio-inozitol, propolis și scădere în greutate în boala ficatului gras nealcoolic

Prezentul studiu investighează eficacitatea clinică a suplimentelor nutritive precum acidul alfa-lipoic (ALA), mio-inozitol (MI) și propolisul la pacienții obezi cu boală hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD). Scopul studiului este de a compara efectele acestor suplimente alimentare asupra parametrilor metabolici și a funcției hepatice. Studiul a fost realizat ca un studiu clinic controlat randomizat pe 100 de pacienți obezi. Rezultatele arată că o dietă cu restricții calorice, urmată de mio-inozitol și acid alfa-lipoic poate oferi o îmbunătățire semnificativă a măsurilor de antropometrie și a indicelui glicemic la pacienții cu NAFLD.

Detalii despre studiu:

referinţă

Tutunchi H, Arefhosseini S, Ebrahimi-Mameghani M. Eficacitatea clinică a suplimentării alimentare cu acid α-lipoic, mio-inozitol și **propolis asupra profilurilor metabolice și funcției hepatice la pacienții obezi cu NAFLD: un studiu clinic controlat randomizat.Clin Nutr ESPEN. 2023;54:412-420.

Obiectivul studiului

Comparația efectelor recomandărilor nutriționale împreună cu suplimentele cu acid alfa-lipoic (ALA), mio-inozitol (MI) sau propolis asupra parametrilor metabolici și funcției hepatice la pacienții obezi cu boală hepatică grasă nonalcoolică (NAFLD)

Cheie de luat

O dietă cu restricții calorice care duce la pierderea în greutate la pacienții obezi pare a fi cea mai eficientă abordare pentru tratamentul NAFLD și parametrii metabolici, urmată de mioinozitol și apoi de acid alfa-lipoic pentru a îmbunătăți steatoza hepatică.

proiecta

Studiu clinic dublu-orb, controlat cu placebo, randomizat

Participant

Studiul a fost realizat în Iran pe 100 de bărbați și femei obezi (cu vârsta cuprinsă între 18-50 de ani) cu activitate fizică scăzută sau moderată și un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m2cu NAFLD confirmată prin ecografie a jeun. Steatoza a fost clasificată ca ușoară (gradul 1), moderată (gradul 2) și severă (gradul 3). Cercetătorii au exclus pacientele însărcinate; alăptarea; postmenopauză; fumători; consumatori de alcool; urmand diete de slabit; luarea de suplimente alimentare, medicamente antidiabetice, medicamente pentru scăderea lipidelor, contraceptive sau medicamente care afectează funcția hepatică și enzimele; sau care aveau boli hepatice sau metabolice cronice sau acute.

Intervenții

Cercetătorii au repartizat aleatoriu participanții cu NAFLD într-unul dintre cele patru grupuri:

  1. Alpha-Liponsäure (n=21), erhielt 1.200 mg ALA + Placebo,
  2. Myo-Inositol (n=23), erhielt 4 g MI-Pulver + Placebo,
  3. Propolis-Gruppe (n=24), die 1.500 mg iranisches Propolis + Placebo erhielt, und
  4. Kontrollgruppe, die ein Placebo erhielt.

Toate grupurile au primit recomandări nutriționale pentru o dietă cu restricții calorice, pregătită de un nutriționist. Cercetătorii au determinat nevoile individuale de energie ale fiecărui participant, iar dieta săracă în calorii prescrisă a fost considerată un deficit de 500 de kcal. Distribuția macronutrienților a fost următoarea: grăsimi, 25% până la 30% din cheltuielile totale de energie; Proteine ​​10% până la 15%; iar carbohidrații reprezintă 55 până la 60% din cheltuielile totale de energie. Pe baza acestor calcule, planurile de masă au fost pregătite conform ghidurilor alimentare pentru iranieni. Durata intervenției a fost de 8 săptămâni.

Parametrii studiului evaluați

Au fost măsurate greutatea corporală (în kilograme) și înălțimea în stare de post, precum și circumferința taliei și șoldurilor. Au fost evaluate IMC, raportul talie-șold și raportul talie-înălțime. În plus, la începutul și la sfârșitul studiului au fost colectate probe de sânge care constau în glucoză, colesterol total, trigliceride, colesterol cu ​​lipoproteine ​​cu densitate mare (HDL-C), colesterol cu ​​lipoproteine ​​cu densitate scăzută (LDL-C), insulină serică și model de homeostază pentru a evalua rezistența la insulină. (HOMA-IR), care a fost calculată ca insulină a jeun x glucoză a jeun/405. Au fost incluse enzimele hepatice, inclusiv alanin aminotransferaza (ALT) și aspartat transaminaza (AST).

Rezultatul primar

Compararea efectelor suplimentelor cu ALA, MI și propolis și deficitul caloric asupra parametrilor metabolici și a funcției hepatice la pacienții obezi cu NAFLD.

Constatări cheie

După 8 săptămâni, toate măsurătorile antropometrice au scăzut semnificativ în toate grupurile, cu excepția de la talie până la șold. În timp ce cea mai mare îmbunătățire a indicelui glicemic a fost observată în grupul MI (P<0,05), diferența dintre grupuri nu a fost semnificativă. Grupul de control a prezentat cea mai mare scădere a trigliceridelor serice (P= 0,026), dar grupul MI a prezentat cele mai mari îmbunătățiri ale nivelurilor serice de colesterol total, HDL-C și LDL-C (P=0,043,P=0,019 și P=0,041). Toate grupurile au arătat o reducere semnificativă a nivelurilor de ALT, în special în grupul cu propolis (P=0,012). Nivelurile AST au fost cel mai reduse în grupul de control; Cu toate acestea, diferența dintre grupuri a fost „marginală din punct de vedere statistic” (P=0,058).

Numărul estimat necesar de tratat (NNT) pentru o reducere cu un grad a steatozei hepatice pentru grupurile de suplimentare cu MI, ALA și propolis în comparație cu grupul de control a fost de 1,5, 2,2 și, respectiv, 3.

transparenţă

Studiul a fost finanțat de vice-rectorul de cercetare al Universității de Medicină din Tabriz, Tabriz, Iran. Autorii declară că nu au interese financiare concurente sau relații personale care ar fi putut părea să influențeze munca raportată în acest articol.

Implicații și limitări pentru practică

Boala ficatului gras nonalcoolic este cea mai frecventă boală hepatică la nivel mondial și principala cauză a morbidității și mortalității hepatice.1

Incidența NAFLD este în creștere alarmantă, iar prevalența globală este estimată la 32,4%.1S-a estimat că incidența NAFLD va crește cu până la 56% la nivel mondial până în 2030.2

NAFLD are factori de risc metabolici, genetici, epigenetici și de mediu.3Factorii de risc metabolici pentru NAFLD includ supraponderalitatea sau obezitatea, rezistența la insulină sau diabetul de tip 2, trigliceridele mari, colesterolul total ridicat, LDL crescut și/sau HDL scăzut sau sindromul metabolic.4

În ultimii ani, NAFLD a apărut ca un biomarker biologic al bogăției sociale și al stilului de viață sedentar.3Dieta bogata in fructoza5și un consum crescut de carbohidrați, proteine ​​animale și zaharuri rafinate, precum și fumatul, poluarea aerului și activitatea fizică scăzută;3toată lumea contribuie. Interacțiunile complexe dintre factorii de mediu, metabolism, variantele genetice și microbiota intestinală sunt considerate a fi implicate în patogeneza NLFD.6

Boala ficatului gras nonalcoolic este cea mai frecventă boală hepatică la nivel mondial și principala cauză a morbidității și mortalității hepatice.

Ghidurile internaționale pentru tratamentul NAFLD includ de obicei pierderea în greutate și exercițiile fizice, care s-a demonstrat deja că îmbunătățesc enzimele hepatice serice, inflamația ficatului și fibroza.7O dietă hipocalorică în stil mediteranean a arătat îmbunătățiri ale conținutului de lipide intrahepatice, precum și reduceri ale transaminazelor.8

Acest studiu a examinat un deficit caloric în toate grupurile și apoi a comparat un grup de control cu ​​intervenții cu acid alfa-lipoic, mio-inozitol și propolis asupra parametrilor metabolici asociați cu NAFLD. Motivul pentru includerea adăugărilor selectate este următorul:

  • ALA este un cofactor pentru enzimele mitocondriale și s-a dovedit că îmbunătățește rezistența la insulină.9și IMC mai mic.10ALA reglează secreția de adipokine, care sunt asociate cu dezvoltarea NAFLD.11

  • MI ist ein Zuckeralkohol mit 6 Kohlenstoffatomen, der endogen produziert wird und in Gemüse, Obst, Hülsenfrüchten, Nüssen und Milch vorkommt. Ein MI-Mangel ist bei Tieren mit einer erhöhten Fettleber verbunden.12 Eine Humanstudie zeigte, dass 2 Gramm Inosit pro Tag den Blutzucker, das Insulin, das Gesamt- und HDL-Cholesterin, den BMI und den Taillenumfang nach 12 Monaten bei 80 postmenopausalen Frauen mit metabolischem Syndrom verbesserten.13
  • Propolis, eine von Honigbienen gesammelte harzige Substanz, hat nachweislich eine schützende Wirkung auf Lebersteatose und -fibrose bei Patienten mit NAFLD.14

Rezultatele studiului examinate aici sunt relevante pentru medici, deoarece pacienții speră adesea să ia un supliment nutrițional pentru boli precum NAFLD. Cu toate acestea, restricția calorică care duce la pierderea în greutate pe o perioadă de 8 săptămâni are cel mai mare impact asupra managementului NAFLD și asupra parametrilor metabolici în comparație cu suplimentele nutritive. De asemenea, poate fi prudent să luați în considerare un IM pentru a îmbunătăți steatoza hepatică, urmat de un ALA.

Limitările includ un interval de studiu relativ scurt de 8 săptămâni, care poate să nu fi fost suficient de lung pentru a vedea efectul complet al intervențiilor și o dietă care este încă relativ bogată în carbohidrați, la 55% până la 60%. O dietă cu conținut scăzut de carbohidrați poate să fi oferit beneficii suplimentare.

  1. Riazi K, Azhari H, Charette JH, et al. Die Prävalenz und Inzidenz von NAFLD weltweit: eine systematische Überprüfung und Metaanalyse. Lanzette Gastroenterol Hepatol. 2022;7(9):851-861.

  2. Huang DQ, El-Serag HB, Loomba R. Globale Epidemiologie des NAFLD-bedingten HCC: Trends, Vorhersagen, Risikofaktoren und Prävention. Nat Rev Gastroenterol Hepatol. 2021;18:223-238.

  3. Juanola O, Martínez-López S, Francés R, Gómez-Hurtado I. Nichtalkoholische Fettlebererkrankung: metabolische, genetische, epigenetische und umweltbedingte Risikofaktoren. Int J Environ Res Public Health. 2021;18(10):5227.

  4. NIH National Institute of Diabetes and Digestive and Kidney Diseases. Symptome und Ursachen von NAFLD und NASH. NIDDK-Website. https://www.niddk.nih.gov/health-information/liver-disease/nafld-nash/symptoms-causes. Zugriff am 3. Juni 2023.

  5. Jegatheesan P, De Bandt JP. Fruktose und NAFLD: die vielfältigen Aspekte des Fruktosestoffwechsels. Nährstoffe. 2017;9(3):230.

  6. Caviglia GP, Rosso C, Fagoonee S, Saracco GM, Pellicano R. Leberfibrose: der Stand der Technik 2017. Panminerva Med. 2017;59(4):320-331.

  7. Europäische Vereinigung zur Erforschung der Leber (EASL), Europäische Vereinigung zur Erforschung von Diabetes (EASD), Europäische Vereinigung zur Erforschung von Fettleibigkeit (EASO); EASL-EASD-EASO-Leitlinien für die klinische Praxis zur Behandlung nichtalkoholischer Fettlebererkrankungen. Obes-Fakten. 2016;9(2):65-90.

  8. Houttu V, Csader S, Nieuwdorp M, Holleboom AG, Schwab U. Ernährungsinterventionen bei Patienten mit nichtalkoholischer Fettlebererkrankung: eine systematische Überprüfung und Metaanalyse. Vordermutter. 2021;8:716783.

  9. Mahmoudi-Nezhad M, Vajdi M, Farhangi MA. Eine aktualisierte systematische Überprüfung und Dosis-Wirkungs-Metaanalyse der Auswirkungen einer α-Liponsäure-Supplementierung auf glykämische Marker bei Erwachsenen. Ernährung. 2021;82:111041.

  10. Vajdi M, Abbasalisad Farhangi M. Eine Alpha-Liponsäure-Supplementierung reduziert das Risiko von Fettleibigkeit erheblich, wie aus einer aktualisierten systematischen Überprüfung und Dosis-Wirkungs-Metaanalyse randomisierter, placebokontrollierter klinischer Studien hervorgeht. Int J Clin Pract. 2020;74(6):e13493.

  11. Namazi N, Larijani B, Azadbakht L. Alpha-Liponsäure-Ergänzung bei Fettleibigkeit

    Behandlung: eine systematische Überprüfung und Metaanalyse klinischer Studien. Clin Nutr.

    2018;37(2):419e28.

  12. Pani A, Giossi R, Menichelli D, Fittipaldo VA, Agnelli F, Inglese E, et al. Inosit

    und nichtalkoholische Fettlebererkrankung: eine systematische Übersicht über Mängel und

    Ergänzung. Nährstoffe. 2020;12(11):3379.

  13. Santamaria A, Giordano D, Corrado F, et al. Ein-Jahres-Effekte einer Myo-Inositol-Supplementierung bei postmenopausalen Frauen mit metabolischem Syndrom. Klimakterium. 2012;15(5):490-495.

  14. Soleimani D, Rezaie M, Rajabzadeh F, et al. Schutzwirkung von Propolis auf Lebersteatose und -fibrose bei Patienten mit nichtalkoholischer Fettlebererkrankung (NAFLD), bewertet durch zweidimensionale Scherwellenelastographie in Echtzeit: eine randomisierte klinische Studie. Phytother Res. 2021;35(3):1669-1679.