Suche
Mein Konto
Acest articol face parte din numărul nostru special din mai 2021. Descărcați numărul complet aici.
Raport
Macnaughtan J, Figorilli F, García-López E, et al. Un studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo de probioticeLactobacillus caseiShirota la pacienții cu ciroză stabilă.Nutrienți. 2020;12(6):1651.
Obiectivul studiului
Pentru a determina dacă este probioticLactobacillus caseiShirota (LcS) are un efect pozitiv asupra funcției neutrofilelor și asupra ratelor de infecție la pacienții cu ciroză hepatică comparativ cu placebo
Proiect
Un studiu dublu-orb, randomizat, controlat cu placebo, în 2 spitale din Marea Britanie
Participant
Anchetatorii au examinat 110 pacienți și au inclus 92 cu ciroză de orice etiologie la 2 spitale. Acești pacienți au avut constatări clinice relevante în concordanță cu un diagnostic de ciroză și un scor Child-Pugh mai mic de 10. Pacienții aveau între 18 și 78 de ani și s-au abținut de la consumul de alcool timp de 2 săptămâni înainte de screening. Ei au fost repartizați aleatoriu (1:1) fie în grupul de intervenție, fie în grupul placebo, stratificat după etiologia cirozei alcoolice și nonalcoolice.
Criteriile de excludere au inclus:
- Child-Pugh-Score >10
- Aktive Infektion
- Antibiotikabehandlung 7 Tage vor der Einschreibung
- Magen-Darm-Blutung
- Verwendung von immunmodulierenden Mitteln
- Einsatz von Protonenpumpenhemmern
- Verwendung von Prä-, Pro- oder Synbiotika
- Kreatinin >150 mmol/l
- Hepatische Enzephalopathie II-IV
- Pankreatitis
- Organversagen
- Leberkrebs
- Schwangerschaft
Parametrii studiului evaluați
Pacienții din grupul de intervenție au primit o sticlă de 65 ml dintr-o băutură LcS care conținea 6,5 miliarde de unități formatoare de colonii (CFU) bacterii (Yakult Europe) pentru a fi luate de trei ori pe zi timp de 6 luni. Grupului placebo a primit o băutură asemănătoare și cu gust care nu conținea bacterii. Pacienții au primit 45 de sticle la fiecare 2 săptămâni, cu sticle goale, folosite ca măsură de conformitate. Anchetatorii au înregistrat repere clinice, inclusiv teste de sânge și biochimice la screening, zilele 0 și 14 și lunile 1, 3 și 6. Au colectat analiți relevanți pentru hiperpermeabilitatea intestinală în lunile 0, 1 și 6.
Măsuri de rezultat primar
Unul dintre obiectivele principale ale acestui studiu a fost schimbarea funcției neutrofilelor. Anchetatorii au evaluat acest lucru folosind metode de izolare și coincubație pentru a măsura producția de specii reactive de oxigen (ROS) și prevalența fagocitozei. Obiectivul primar suplimentar a inclus apariția infecțiilor evaluate prin chimia sanguină clinică de rutină.
Obiectivele secundare au inclus concentrația plasmatică a profilului de citokine la diferite intervale până la finalizare la 6 luni. Cercetătorii au evaluat hiperpermeabilitatea intestinală folosind raportul lactuloză-ramnoză urinară, concentrațiile de endotoxină venoasă și identificarea ADN-ului bacterian utilizând testarea reacției în lanț a polimerazei (PCR). Rezultatul secundar final a fost evaluarea calității vieții, care a fost efectuată folosind instrumentul standardizat SF-36.
Informații cheie
În general, nu au fost observate diferențe semnificative în funcția neutrofilelor între grupurile de intervenție și placebo. La pacienții cu funcție neutrofilă atipică la momentul inițial, 6 luni de tratament cu LcS au dus la un rezultat semnificativ mai mare al producției de ROS în comparație cu brațul placebo [1403(1214-1821) față de 1168,00(1014-1266),P=0,02]. Acest lucru sugerează o funcție îmbunătățită a neutrofilelor în acest subgrup.
Nu au fost observate modificări semnificative ale episoadelor infecțioase între grupurile randomizate la sfârșitul studiului. Hiperpermeabilitatea intestinală a fost, de asemenea, în intervalul normal în ambele grupuri, pozitivitatea ADN-ului bacterian fiind de 10,1% (grupul placebo) și 8,1% (grupul LcS).
Cel mai important rezultat este o schimbare pozitivă a profilului de citokine la toți participanții din grupul LcS al studiului.
Rezultatele cu concentrațiile plasmatice de citokine nu au fost semnificativ diferite pentru marea majoritate a citokinelor specifice examinate în studiu. S-a observat că LcS crește interleukina 1 beta plasmatică medie (IL1B;P= 0,04) și proteina chemotactică monocitară-1 (MCP-1;P=0,04) concentraţie în subgrupa alcoolică. Observații ulterioare au relevat o concentrație scăzută de interleukină 17A (IL17A) în cohorta non-alcoolică (P=0,02). Nivelurile proteinei inflamatorii macrofage-1 beta (MIP-1β) au scăzut pe parcursul LcS la intervale de 6 luni (P=0,04).
Scorurile din 36 de articole Short Form Health Survey (SF-36) care evaluează calitatea vieții nu au arătat diferențe semnificative între cele două brațe de studiu.
Implicații în practică
În peisajul în continuă evoluție al înțelegerii rolului microbiomului intestinal uman, o parte semnificativă a dialogului clinic și științific s-a orientat către rolul jucat între intestin și sistemul imunitar.1Acest dialog se extinde la mecanismele fiziologice ale consumului cronic de alcool și efectele pe care le are asupra microbiomului intestinal. Aceasta, la rândul său, aduce în față un corp de dovezi care elucidează mecanismele modului în care flora modificată contribuie la bolile hepatice legate de alcool.2
Având în vedere că s-a observat un dezechilibru în microbiomul intestinal în ciroza hepatică, evoluția acestui studiu este logică și intrigantă. Această logică este acum contracarată de o altă linie de gândire care postulează că disbioza intestinală poate fi legată de boala hepatică alcoolică. Sănătatea microbiomului intestinal este critică, deoarece disbioza duce la inflamație intestinală și leziuni hepatice, iar restabilirea ulterioară a microbiotei cu abordări precum promovarea abundenței bacteriilor comensale ar putea fi benefică pentru ameliorarea progresiei bolii.3
Cercetătorii din acest studiu încearcă să determine în continuare dacă LcS poate influența funcția imunitară pentru a oferi în cele din urmă beneficii terapeutice din utilizarea probiotice la pacienții cu ciroză, atât alcoolici, cât și non-alcoolici. Acest lucru a fost motivat de dovezile anterioare privind LcS într-un studiu mai mic care sugerează o corelație pozitivă.4Deși studiul concluzionează că un mecanism specific de acțiune, activarea neutrofilelor, nu este afectat în mod semnificativ, este important de reținut că un subgrup de participanți a fost afectat pozitiv. La cei care au avut activitatea inițială a neutrofilelor sub normal, această activitate sa îmbunătățit la niveluri mai normale și așteptate. Acest lucru este în concordanță cu studiul pilot deschis menționat mai sus.4Nu au fost observate efecte secundare și nu a existat o creștere a infecțiilor la toți cei 92 de participanți, susținând siguranța LcS în acest grup de pacienți.
Cel mai important rezultat este o schimbare pozitivă a profilului de citokine la toți participanții din grupul LcS al studiului. Acest lucru sugerează că restabilirea sănătății intestinale cauzează reglarea în jos a citokinelor inflamatorii; Cu toate acestea, mecanismul de acțiune pare să fie independent de factorii legați de hiperpermeabilitatea intestinală. Acest lucru ridică întrebări suplimentare pentru posibile studii în viitor.
Întrebări suplimentare, atât în domeniul practicii clinice, cât și al designului studiului, aduc în prim-plan o serie de întrebări suplimentare. Sunt toate probioticele produse de aceeași calitate și afectează acest lucru rezultatele? Practicienii clinici vor sugera că rezultatele pacientului lor sunt o dovadă a acestui concept și că trebuie luate în considerare surse reputate de probiotice terapeutice. În al doilea rând, singularitatea sau diversitatea speciilor probiotice ar trebui luate în considerare, deoarece dovezile tot mai mari sugerează că diversitatea microbiomului intestinal se corelează cu rezultate îmbunătățite pentru sănătate.5În acest scop, ar trebui luate în considerare metode de cartografiere a biomului gastrointestinal (GI), cultura scaunului și alte evaluări obiective ale microbiomului intestinal. În cele din urmă, efectul dependent de doză trebuie luat în considerare atunci când se selectează probioticele terapeutice și capacitatea acestora de a furniza CFU dorit. Observațiile clinice și studiile de caz sugerează că intervențiile cu CFU mai mari se corelează cu rezultate îmbunătățite; Cu toate acestea, există precauții și contraindicații clare, iar abordarea „mai mult este mai bine” are riscurile și limitările sale.6Cartografierea GI devine, de asemenea, un instrument critic în acest sens.
Clinicienii au mai multe descoperiri științifice emergente și descoperiri clinice pe care trebuie să le echilibreze atunci când implementează probioticele și restaurează microbiota intestinală. Beneficiile includ în mod clar, dar nu se limitează la, îmbunătățirea sănătății ficatului și a funcției imunitare.