Probiotice pentru mania tulburării bipolare

Raport

Dickerson, F., Adamos, M., Katsafanas, E., et al. Microorganisme probiotice adjuvante pentru a preveni respitalizarea la pacienții cu manie acută: un studiu controlat randomizat.Tulburare bipolară. 2018;20(7):614-621.

Obiectiv

Pentru a determina dacă administrarea adjuvantă de probiotice reduce rehospitalizarea pacienților cu tulburare bipolară 1 după spitalizare pentru manie.

Proiect

Intervenție randomizată, dublu-orb, controlată cu placebo, de 24 de săptămâni, cu vizite în persoană la fiecare 4 săptămâni. Statisticile au folosit analiza intention-to-treat.

intervenţie

Lactobacillus GGşiBifidobacterium lactisProbiotic combinat tulpina Bb12 (>10⁸unități formatoare de colonii [CFU]) sau placebo, o dată pe zi.

Participant

La externare au fost înrolați Șaizeci și șase de pacienți cu vârsta cuprinsă între 18 și 65 de ani, internați în spitale de psihiatrie sau spitale de zi din Baltimore pentru manie. Cincizeci și doi de participanți au finalizat studiul (26 în fiecare grup). Toți participanții au fost înscriși cu un diagnostic de Bipolar 1 (episod maniacal unic, episod maniacal recent sau episod mixt recent) sau tulburare schizoafectivă, de tip bipolar (stare maniacale sau mixtă; DSM-IV-TR), confirmat de Interviul Clinic Structurat pentru Diagnosticarea Tulburărilor DSM-IV Axa I (SCID). Participanții și-au continuat medicamentele prescrise în mod regulat și alte tratamente psihiatrice, ca de obicei.

Criteriile de excludere au inclus:

• Substanzinduzierte oder medizinisch induzierte Manie
• HIV-Infektion oder andere Immunschwäche
• Erkrankung, die das Gehirn oder die kognitive Funktion beeinträchtigt und/oder Diagnose einer geistigen Behinderung
• Drogenmissbrauch oder -abhängigkeit innerhalb von 3 Monaten vor Studienbeginn
• Vorgeschichte eines intravenösen Drogenkonsums
• Teilnahme an einer Arzneimittelstudie innerhalb von 30 Tagen vor Studienbeginn
• Schwanger oder planen, während des Studienzeitraums schwanger zu werden
• Dokumentierte Zöliakie

Parametrii studiului evaluați

• Dauer bis zur Rehospitalisierung nach der Entlassung
• Gesamtzahl der Krankenhauseinweisungen in jeder Gruppe
• Durchschnittliche Anzahl der Krankenhaustage im Studienzeitraum
• Gesamttage des Krankenhausaufenthalts
• Psychiatrische Indikatoren alle 4 Wochen: Brief Psychiatric Rating Scale (BPRS), Young Mania Rating Scale (YMRS) und Montgomery-Åsberg Depression Rating Scale (MADRS)
• Entzündungs-Score unter Verwendung von Blut, das zu Studienbeginn und bei Abschluss der Studie/24 Wochen entnommen wurde. Der Entzündungs-Score verwendete diese Variablen: Immunglobulin (Ig)G-Antikörper gegen das NR2-Peptidfragment des N-Methyl-D-Aspartat (NMDA)-Rezeptors, Gliadin und das Gag-Protein des Mason-Pfizer-Affenvirus; und IgM-Klasse-Antikörper gegen Toxoplasma gondii.

Măsuri de rezultat primar

Obiectivele principale măsurate au fost efectele probioticelor asupra:

• Entzündungspunktzahl
• Anzahl und Dauer der Rehospitalisierungen
• Relatives Risiko einer Rehospitalisierung
• Psychiatrische Bewertungsskalen

Informații cheie

• Insgesamt weniger Rehospitalisierungsereignisse in der Probiotika- vs. Placebogruppe (8 vs. 24; Hazard Ratio [HR]: 0,28, P=0,009)
• Geringeres Risiko einer ersten psychiatrischen Rehospitalisierung in der Probiotika- vs. Placebo-Gruppe (HR: 0,37; 95 % Konfidenzintervall [CI]: 0,15-0,91, P=0,029)
• Während des 24-wöchigen Studienzeitraums verbrachte die Probiotika-Gruppe insgesamt 182 Tage weniger im Krankenhaus, und der durchschnittliche Aufenthalt war kürzer (Mittelwert [SD] Aufenthaltsdauer = 2,8 Tage [6.3] gegenüber 8,3 Tagen [12.4], P=0,017)
• Die psychiatrischen Skalen (MADRS, YMRS, BPRS) unterschieden sich zwischen den Gruppen zu keinem Zeitpunkt der Nachuntersuchung in der Studie.
• Keine Studienabbrüche wegen Beschwerden über die Studienmedikation; Die gemeldeten unerwünschten Ereignisse waren in beiden Gruppen gleich

Următoarea constatare a avut o tendință de semnificație (P= 0,0596): Cu cât inflamația la momentul inițial este mai mare la toți pacienții, cu atât este mai mare riscul de re-spitalizare.

Interesant, studiul nici nu cuantifică schimbarea scorurilor de inflamație în grupul în ansamblu și nici nu compară cele două grupuri. Cu toate acestea, autorii au remarcat că participanții cu niveluri mai mari de inflamație (determinate a fi peste percentila 50 a unui grup de control separat fără simptome psihiatrice dintr-un alt studiu).¹) au fost asociate cu cea mai mare reducere a riscului de rehospitalizare. Autorii comentează: „Pentru persoanele [care se confruntă cu manie] cu rate relativ mari de inflamație sistemică, tratamentul adjuvant cu probiotice a fost asociat cu o reducere cu aproximativ 90 la sută a riscului de reinterne”.

Implicații în practică

Acest studiu este deosebit de interesant deoarece examinează 2 întrebări simultan: 1) Sunt probioticele utile în reducerea spitalizărilor pentru manie? și 2) dacă da, mecanismul are vreo legătură cu inflamația?

Răspunsul la prima întrebare a fost da – în acest studiu, tratament probiotic suplimentar timp de 24 de săptămâni după spitalizare pentru manie.a făcutReducerea riscului și a duratei șederii de reinterne pentru manie. Este o constatare aparent simplă care ar putea schimba standardul de îngrijire pentru tulburarea bipolară, tulburarea schizoafectivă și alte afecțiuni. Chiar dacă protocolul spitalicesc nu se schimbă, medicii din ambulatoriu pot folosi rezultatele acestui studiu pentru a iniția un tratament probiotic pe termen lung pentru pacienții cu antecedente de manie.

Pacienții din grupul probiotic au fost internați mai puțin, dar au fost simptomatic mai buni?

Răspunsul la a doua întrebare – beneficiul se obține prin reducerea inflamației? – este mai puțin clar. Nu au fost publicate date despre scorurile inflamatorii finale sau modificările acestora și nici nu a existat o discuție despre semnificația dintre cele două grupuri. Doar un comentariu a menționat că persoanele cu niveluri mai mari de inflamație au avut un raport de risc mai scăzut asociat cu readmiterea în spital - poate ceea ce înseamnă că efectul protector al probioticelor a fost mai puternic la pacienții cu niveluri mai mari de inflamație. Deși încurajator și în concordanță cu studiile citate în introducerea lucrării, ar fi util să concretizăm puțin mai mult această ipoteză. Clinicienii nu evaluează de obicei inflamația cu teste specifice, cum ar fi: B. markerii IgG și IgM pentru diferiți agenți patogeni utilizați în acest studiu. Ei se bazează mai mult pe proteina C reactivă (CRP) și pe rata de sedimentare a eritrocitelor (VSH) în combinație cu simptomele fizice pentru a evalua sau estima nivelurile de inflamație sistemică.

Rețineți că probioticele utilizate în studiu sunt doze destul de mici, la 100 milioane CFU. Probioticele utilizate în mod obișnuit în medicina naturistă sunt de la 10 până la 25 de miliarde de CFU pe doză, iar unele probiotice intensive conțin peste 150 de miliarde de CFU per doză.

În cele din urmă, puțină atenție este acordată faptului că rezultatele la nivel psihiatric nu diferă în niciun moment între grupul probiotic și cel placebo. Pacienții din grupul probiotic au fost internați mai puțin, dar au fost simptomatic mai buni? Presupunem că șederea în spital a fost principala măsură de rezultat a studiului, deoarece vorbește limba instituției medicale: banii. Spitalizarea psihiatrică este foarte costisitoare și, adesea, costul este chiar mai mare decât ceea ce publică spitalele, cu o spitalizare de 5,5 zile pentru tratamentul tulburării bipolare costând 4.356 USD (7.593 USD pentru 9,4 zile) în Statele Unite.²Aceasta înseamnă aproximativ 800 USD pe zi. Dacă tratarea a 66 de persoane în acest studiu economisește 182 de zile de spitalizare (275 minus 93 de zile),care economisesc aproape 145.600 USD. Adică aproximativ 4.400 de dolariper pacientîn grupul de probiotice cu 33 de membri.

Pentru cei dintre noi care tratăm pacienții în ambulatoriu, cifrele financiare sunt mai puțin importante decât să știm că ceva atât de simplu precum probioticele ar putea scuti pacienții de perturbarea majoră a vieții cauzate de spitalizări. Medicii din spitale și din afara acestora ar trebui să ia în considerare tratamentul cu probiotice datorită profilului său de risc scăzut și potențialului ridicat de beneficiu. Continuarea studiilor la scară largă va fi de ajutor în evaluarea beneficiului simptomatic.