Suche öffnen Suche Mein ECHO Mein Konto

Antioxidantul N-acetil cisteină îmbunătățește calitatea spermei

Transparenz: Redaktionell erstellt und geprüft.
Veröffentlicht am und aktualisiert am
ImpressumRedaktionMediadaten

Referință Jannatifar R, Parivar K, Roodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Efectele suplimentelor cu N-acetil-cisteină asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili. (Link a fost eliminat). 2019;17(24). Obiectivul studiului Determinarea efectelor suplimentării cu antioxidantul N-acetil-cisteină (NAC) asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili cu parametri anormali ai spermei Design Studiu clinic prospectiv, randomizat, orb de trei luni Participanți Cincizeci de bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, determinati conform criteriilor Asperthemiaoazoos. Participanții au raportat că nu au avut fecundații anterioare și au avut parteneri fără probleme de fertilitate. Pacienții cu boli și/sau factori de risc cunoscuți pentru...

Bezug Jannatifar R., Parivar K., Roodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Auswirkungen einer N-Acetyl-Cystein-Supplementierung auf die Spermienqualität, die Chromatinintegrität und das Ausmaß des oxidativen Stresses bei unfruchtbaren Männern. (Link entfernt). 2019;17(24). Studienziel Bestimmung der Auswirkungen einer Supplementierung mit dem Antioxidans N-Acetyl-Cystein (NAC) auf die Spermienqualität, die Chromatinintegrität und das Ausmaß des oxidativen Stresses bei unfruchtbaren Männern mit anormalen Samenparametern Entwurf Dreimonatige prospektive, randomisierte, verblindete klinische Studie Teilnehmer Fünfzig Männer im Alter von 25 bis 40 Jahren mit Asthenoteratozoospermie, bestimmt nach WHO-Kriterien. Die Teilnehmer berichteten von keinen früheren Imprägnierungen und hatten Partnerinnen ohne Fruchtbarkeitsprobleme. Patienten mit Erkrankungen und/oder Risikofaktoren, von denen bekannt ist, …
Referință Jannatifar R, Parivar K, Roodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Efectele suplimentelor cu N-acetil-cisteină asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili. (Link a fost eliminat). 2019;17(24). Obiectivul studiului Determinarea efectelor suplimentării cu antioxidantul N-acetil-cisteină (NAC) asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili cu parametri anormali ai spermei Design Studiu clinic prospectiv, randomizat, orb de trei luni Participanți Cincizeci de bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, determinati conform criteriilor Asperthemiaoazoos. Participanții au raportat că nu au avut fecundații anterioare și au avut parteneri fără probleme de fertilitate. Pacienții cu boli și/sau factori de risc cunoscuți pentru...

Raport

Jannatifar R, Parivar K, Roodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Efectele suplimentelor cu N-acetil-cisteină asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili. (Link a fost eliminat). 2019;17(24).

Obiectivul studiului

Pentru a determina efectele suplimentării cu antioxidantul N-acetil-cisteină (NAC) asupra calității spermei, integrității cromatinei și nivelurilor de stres oxidativ la bărbații infertili cu parametri anormali ai spermei

Proiect

Studiu clinic prospectiv, randomizat, orb de trei luni

Participant

Cincizeci de bărbați cu vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani cu astenoteratozoospermie determinată conform criteriilor OMS. Participanții au raportat că nu au avut fecundații anterioare și au avut parteneri fără probleme de fertilitate.

Pacienții cu afecțiuni medicale și/sau factori de risc despre care se știe că afectează fertilitatea (anomalii hormonale, sindrom Klinefelter, varicocel, criptorhidie, vasectomie, leucospermie, anticorpi spermatozoizi, boli anatomice, cancer, funcție hepatică anormală, fumatul de țigară, consumul de alcool, febră în 90 de zile de la analiza spermei) au fost excluse.

intervenţie

Toți participanții au primit suplimente orale de NAC de 600 mg zilnic timp de 3 luni.

Parametrii studiului evaluați

Analiza spermei a fost utilizată pentru a evalua următorii parametri ai spermei: volumul, concentrația spermatozoizilor, motilitatea totală, motilitatea progresivă, motilitatea neprogresivă, spermatozoizii imobili și morfologia anormală. Alte date înregistrate au inclus indicele de fragmentare a ADN-ului, nivelurile deficitului de protamină, capacitatea antioxidantă totală (TAC), nivelurile de malondialdehidă seminal (MDA) și parametrii hormonali, inclusiv nivelurile serice ale hormonului foliculostimulant (FSH), hormonului luteinizant (LH), testosteronului și prolactinei. Evaluările au fost efectuate la momentul inițial și la 3 luni.

Măsuri de rezultat primar

Rezultatele după 3 luni au fost comparate cu cele de la momentul inițial.

Informații cheie

După 3 luni de NAC, s-au observat îmbunătățiri semnificative la toți parametrii spermei evaluați: volum (P=0,01), concentrația spermatozoizilor (P=0,02), mobilitate totală (P=0,01), motilitate progresivă (P=0,001), mobilitate neprogresivă (P=0,01), spermatozoizi imobili (P=0,01) și morfologie anormală (P=0,001).

Au existat, de asemenea, reduceri semnificative ale procentelor de fragmentare ADN (P=0,001) și spermatozoizi cu deficit de protamină (P=0,009). Nivelurile de stres oxidativ s-au îmbunătățit față de valoarea inițială, așa cum este demonstrat de o scădere a MDA (P=0,01) și o creștere a TAC (P=0,01). Toți parametrii hormonali, cu excepția prolactinei, au prezentat diferențe semnificative statistic cu scăderea FSH (P=0,01) și LH (P= 0,04) și o creștere a testosteronului (P=0,01).

Implicații în practică

Infertilitatea masculină reprezintă un procent semnificativ din cazurile de infertilitate, cu o prevalență aproximativ egală cu cea a infertilității feminine.1Au fost identificate mai multe etiologii, inclusiv anomalii congenitale, moștenire genetică, stil de viață prost, influențe ale mediului și condiții iatrogenice. Dacă nu se identifică nicio cauză, se pune un diagnostic de infertilitate inexplicabilă sau idiopatică.2În timp ce termenii „inexplicabil” și „idiopatic” sunt adesea folosiți interschimbabil, există o diferență importantă. Pacienților cu infertilitate adevărată inexplicabilă li se prezintă o examinare normală, inclusiv analiza spermei. În schimb, cei cu infertilitate idiopatică au o analiză normală, cu excepția rezultatelor analizei spermei suboptime.3Participanții la acest studiu au fost clasificați ca cei din urmă deoarece s-au observat o motilitate și morfologie slabe (astenoteratozoospermie).

După 3 luni de NAC, s-au observat îmbunătățiri semnificative în toți parametrii spermei evaluați.

Infertilitatea masculină idiopatică este un subiect actual de interes în rândul cercetătorilor, cu accent deosebit pe relația dintre stresul oxidativ și parametrii anormali ai spermei. Stresul oxidativ apare atunci când există un exces de specii reactive de oxigen (ROS) cu rezerve insuficiente de antioxidanți.4În condiții fiziologice normale, spermatozoizii produc cantități mici de ROS, care sunt necesare pentru evenimentele de prefertilizare (hiperactivare, capacitare, reacție acrozomală a spermatozoizilor).5Când ROS sunt prezenți în exces, ele afectează spermatogeneza și amenință calitatea generală a spermei.6Infertilitatea idiopatică masculină prezintă adesea anomalii atât în ​​ROS, cât și în antioxidanți, ceea ce sugerează că acești indivizi poartă o povară mai mare de stres oxidativ.4.7

În studiul de față, malondialdehida (MDA) și capacitatea antioxidantă totală (TAC) au servit ca biomarkeri ai stresului oxidativ. MDA este produsă atunci când ROS inițiază peroxidarea lipidică a acizilor grași polinesaturați (PUFA). Deoarece membranele plasmatice ale spermatozoizilor conțin PUFA, nivelurile de MDA din sperma servesc ca indicator al peroxidării lipidelor.8Mai multe studii au arătat niveluri mai mari de MDA la bărbații infertili, comparativ cu bărbații fertili.9.10Aceste descoperiri sugerează că peroxidarea lipidelor seminale și stresul oxidativ ulterior contribuie la anomaliile seminale asociate cu infertilitatea masculină idiopatică.

În timp ce mecanismul prin care stresul oxidativ modifică fiziologia normală a spermei este necunoscut, cercetările recente au arătat că afectează integritatea ADN-ului. Indicele de fragmentare a ADN-ului și conținutul de protamină sunt considerați markeri promițători ai deteriorării ADN-ului. Ei par să prezică rezultatele de fertilitate mai bine decât analiza spermei.11În 2019, Borges și colab. corelații semnificative statistic între nivelurile ridicate de fragmentare a ADN-ului spermatozoid și dezvoltarea slabă a embrionului, rata scăzută de implantare și rata mare de avort spontan.12S-a crezut inițial că participanții la acest studiu au o infertilitate inexplicabilă. Cu toate acestea, aproape 10% s-au dovedit a avea anomalii ale spermatozoizilor sub forma fragmentării ADN-ului. Aceste rezultate sugerează că fragmentarea ADN-ului este un marker valoros al anomaliilor spermatozoizilor pentru unii bărbați și ar putea fi utilizată în combinație cu analiza spermei pentru a consolida diagnosticul infertilității masculine.13

Legătura dintre stresul oxidativ, deteriorarea ADN-ului și calitatea slabă a spermei pare a fi bine documentată. Ceea ce este mai puțin clar este dacă stresul oxidativ cauzează deteriorarea ADN-ului asociată cu anomaliile spermei. Prezentul studiu a demonstrat îmbunătățiri remarcabile ale stresului oxidativ, integrității ADN-ului și calității spermei cu suplimentarea cu antioxidanti sub formă de NAC. Alte studii de terapie antioxidantă pentru infertilitatea masculină au raportat rezultate similare. Cu toate acestea, studiile riguroase care arată rezultate clinice clare sunt limitate și majoritatea cercetărilor concluzionează că investigațiile suplimentare sunt justificate.14Între timp, pare rezonabil să se țintească stresul oxidativ în tratamentul infertilității idiopatice masculine, fie prin suplimentarea cu antioxidanti sau altfel. Opțiunile actuale pentru furnizori sunt extinse, cu o listă tot mai mare de suplimente antioxidante, inclusiv seleniu, L-carnitină, acetil-L-carnitină, coenzima Q10, zinc, acid folic, mio-inozitol, vitamina E, vitamina C, acid docosahexaenoic (DHA). , acidul eicosapentaenoic (EPA) și acum NAC.15-20

  1. Kumar N., Singh AK. Trends der männlichen Unfruchtbarkeit, eine wichtige Ursache für Unfruchtbarkeit: Eine Literaturübersicht. J Hum Reprod Sci. 2015;8(4):191–196.
  2. Anawalt B, Seite S. Ursachen männlicher Unfruchtbarkeit. (Link entfernt). Literaturübersicht aktuell bis Juni 2019. Zugriff am 14. Juli 2019.
  3. Kothandaraman N., Agarwal A., Abu-Elmagd M., Al-Quatani MH. Pathogene Landschaft der idiopathischen männlichen Unfruchtbarkeit: neue Einblicke in ihre regulatorischen Netzwerke. NPJ GenomMed. 2016;1:16023.
  4. Wagner H, Cheng JW, Ko EY. Rolle reaktiver Sauerstoffspezies bei männlicher Unfruchtbarkeit: Eine aktualisierte Literaturübersicht. Arab J Urol. 2018;16(1):35–43.
  5. Menschliche Spermien und Wechselwirkungen mit oxidativem Stress. In: Toor JS, Sikka SC. Oxidantien, Antioxidantien und Einfluss des oxidativen Status auf die männliche Fortpflanzung. Elsevier; 2019. https://www.sciencedirect.com/science/article/pii/B9780128125014000067. Abgerufen am 14. Juli 2019.
  6. Dutta S, Majzoub A, Agarwal A. Oxidativer Stress und Spermienfunktion: Eine systematische Überprüfung von Bewertung und Management. Arab J Urol. 2019;17(2):87-97.
  7. Alkan I, Simsek F, Haklar G, Kervancioğlu E, Ozveri H, Yalçin S. Produktion reaktiver Sauerstoffspezies durch die Spermien von Patienten mit idiopathischer Unfruchtbarkeit: Beziehung zu Samenplasma-Antioxidantien. J Urol. 1997;157:140–143.
  8. Agarwal A, Prabakaran SA. Mechanismus, Messung und Prävention von oxidativem Stress in der männlichen Fortpflanzungsphysiologie. Indian J Exp Biol. 2005;43(11):963-974.
  9. Oladosu OW, Biliaminu SA, Abdulazeez IM, Nwadike VU, Yusuff JO, Okesina AB. Bewertung des bahnbrechenden Biomarkers der Lipidperoxidation bei männlichen Partnern unfruchtbarer Paare am Lehrkrankenhaus der Universität von Ilorin in Nigeria. Niger Postgrad Med J. 2018;25(2):94-99.
  10. Subramanian V, Ravichandran A, Thiagarajan N, Govindarajan M, Dhandayuthapani S, Suresh S. Seminal reaktive Sauerstoffspezies und gesamte antioxidative Kapazität: Korrelationen mit Spermienparametern und Auswirkungen auf die männliche Unfruchtbarkeit. Clin Exp. Reprod. Med. 2018 Jun;45(2):88-93.
  11. Wright C, Milne S, Leeson H. Spermien-DNA-Schäden durch oxidativen Stress: modifizierbare klinische, Lebensstil- und Ernährungsfaktoren bei männlicher Unfruchtbarkeit. Reproduktion von Biomed Online. 2014 Jun;28(6):684-703.
  12. Borges E Jr, Zanetti BF, Setti AS, Braga DPAF, Provenza RR, Iaconelli A Jr. Spermien-DNA-Fragmentierung korreliert mit schlechter Embryonalentwicklung, geringerer Implantationsrate und höherer Fehlgeburtsrate in Reproduktionszyklen von Unfruchtbarkeit durch nicht-männliche Faktoren. Fruchtbar Steril. 2019;112(3):483-490.
  13. Keshteli SH, Farsi MM, Khafri S. Sollten wir Samenanalysen, DNA-Fragmentierung und hypoosmotische Schwellungstests gemeinsam durchführen? Int. J. Mol. Cell. Med. 2016;5(4):246–254.
  14. Showell MG, Mackenzie-Proctor R., Brown J., Yazdani A., Stankiewicz MT, Hart RJ. Antioxidantien für männliche Subfertilität. Cochrane Database Syst Rev. 2014;(12):CD007411.
  15. Buhling K, Schumacher A, Eulenburg CZ, Laakmann E. Einfluss der oralen Vitamin- und Mineralstoffergänzung auf die männliche Unfruchtbarkeit: eine Metaanalyse und systematische Überprüfung. Reproduktion von Biomed Online. 2019;39(2):269-279.
  16. B. Hosseini, M. Nourmohamadi, S. Hajipour et al. Die Wirkung von Omega-3-Fettsäuren, EPA und/oder DHA auf die männliche Unfruchtbarkeit: eine systematische Überprüfung und Metaanalyse. J Diät-Suppl. 2019;16(2):245-256.
  17. Busetto GM, Agarwal A, Virmani A, et al. Wirkung einer metabolischen und antioxidativen Supplementierung auf Spermienparameter bei Oligo-Astheno-Teratozoospermie, mit und ohne Varikozele: Eine doppelblinde, placebokontrollierte Studie. Andrologie. 2018;50(3).
  18. Cheng JB, Zhu J, Ni F, Jiang H. L-Carnitin kombiniert mit Coenzym Q10 bei idiopathischer Oligoasthenozoospermie: Eine doppelblinde, randomisierte, kontrollierte Studie. Zhonghua Nan Ke Xue. 2018;24(1):33-38.
  19. Condorelli RA, La Vignera S, Mongioì LM, et al. Myo-Inositol als männliches Fruchtbarkeitsmolekül: Beschleunigen Sie sie! Eur. Rev. Med. Pharmacol. Sci. 2017;21(2 Suppl):30-35.
  20. Kumalic SI, Pinter B. Review of Clinical Trials on Effects of Oral Antioxidants on basic sperm and other parameters in idiopathic oligoasthenoteratozoospermia. Biomed Res Int. 2014;2014:426951.

Weitersagen oder Speichern

Das Neueste

Premium-artikel

Alternative Heilmethoden im Test: Was sagen Wissenschaft und Patienten?

Natuerliche-medizin

Neu erschienen: „Wurzeln – Apotheke aus der Erde“ von Eunike Grahofer

Allgemein

Oxymel - Das natürliche Heilmittel für Gesundheit und Wohlbefinden

Ernaehrung-und-natuerliche-lebensmittel

Oxymel - Das natürliche Heilmittel für Gesundheit und Wohlbefinden

Allgemein

LEG Wohnen NRW: Moers das Leiden von Frau F. 87 Jahre