Chiste antioxidant N-acetil

Veröffentlicht:

Aktualisiert:

Von:

Relația Jannatilar R., Parivar K., Rodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Efectele unei suplimente N-acetil cisteină asupra calității spermei, a integrității cromatinei și a gradului de stres oxidativ la bărbații sterili. (Link Away). 2019; 17 (24). Obiectivul studiului Determinarea efectelor suplimentării cu chistul N-acetil (NAC) antioxidant asupra calității spermei, integrității cromatinei și amploarea stresului oxidativ la bărbații sterili cu parametri anormali de semințe care proiectează studii clinice prospective, randomizate, orbite. AsthEnoteratozoospermia, determinată conform criteriilor OMS. Participanții nu au raportat impregnările anterioare și au avut parteneri fără probleme de fertilitate. Pacienți cu boli și/sau factori de risc care sunt cunoscuți ...
(Symbolbild/natur.wiki)

referință

Jannatilar R., Parivar K., Roodbari NH, Nasr-Esfahani MH. Efectele unei suplimente N-acetil cisteină asupra calității spermei, a integrității cromatinei și a gradului de stres oxidativ la bărbații sterili. (Link Away). 2019; 17 (24).

Obiectiv de studiu

Determinarea efectelor unei suplimente cu antioxidantul N-acetil cisteină (NAC) asupra calității spermei, integritatea cromatinei și amploarea stresului oxidativ la bărbații sterili cu parametri anormali de semințe

Draft

trei -lunar studiu clinic prospectiv, randomizat, orbit

Participant

cincizeci de bărbați cu vârste cuprinse între 25 și 40 de ani cu astenoteratozoospermie, determinate conform criteriilor OMS. Participanții nu au raportat impregnările anterioare și au avut parteneri fără probleme de fertilitate.

Pacienții cu boli și/sau factori de risc despre care se știe că afectează fertilitatea (anomalii hormonale, sindromul clinEfelter, varicocel, criptorhism, vasectomie, leucospermie, anticorpi spermatozoizi, boli anatomice, crab, funcție ficatului anormal, fumatul de țigarete, consumul de alcool în interiorul a 90 de zile după analiza semințelor).

Intervenție

Toți participanții au primit un supliment NAC oral de 600 mg.

timp de 3 luni

Parametrii de studiu evaluați

Analiza materialului seminal a fost utilizată pentru a evalua următorii parametri de semințe: volum, concentrație de spermă, mobilitate generală, mobilitate progresivă, mobilitate non-progresivă, spermă imobilă și morfologie anormală. Alte date înregistrate au inclus indicele de fragmentare a ADN-ului, valorile deficienței de protamină, capacitatea totală de antioxidanți (TAC), conținutul seminalemului Malondiahyde (MDA) și parametrii hormonali, inclusiv nivelul seric al hormonului de stimulare a foliculilor (FSH), hormonul de lutinizare (LH), testosteron și prolactin. Recenziile au fost efectuate la începutul cursului și după 3 luni.

Măsurări ale rezultatului primar

Rezultatele după 3 luni au fost alături de ele la începutul cursului.

cunoștințe importante

After 3 months of NAC, significant improvements were found in all evaluated seed parameters: volume ( p = 0.01), sperm concentration ( p = 0.02), overall mobility ( p = 0.01), progressive motility ( p = 0.001), non-progressive ( p = 0.01), spermă imobilă ( p = 0,01) și morfologie anormală ( p = 0,001).

au existat, de asemenea, reduceri semnificative ale procentelor de fragmentare a ADN -ului ( p = 0,001) și spermatozoizi cu deficiență de protamină ( p = 0,009). Valorile stresului oxidativ s -au îmbunătățit în comparație cu valoarea inițială, ca luând MDA ( p = 0.01) și o creștere a TAC ( p = 0,01). Toți parametrii hormonali, cu excepția prolactinei, au arătat diferențe semnificative statistic cu acceptarea FSH ( p = 0.01) și LH ( p = 0.04) și o creștere a testosteronilor ( p = 0,01).

implicații de practică

Infertilitatea masculină constituie un procent semnificativ de cazuri de infertilitate, cu o prevalență care corespunde aproximativ la infertilitatea feminină. 1 2

În timp ce termenii sunt folosiți „neexplicați” și „idiopatici”, există o diferență importantă. Pacienții cu o infertilitate reală neexplicată li se prezintă o examinare normală, inclusiv analiza semințelor. În schimb, cei cu infertilitate idiopatică au o prelucrare normală, cu excepția constatărilor suboptimale de analiză a spermei. 3

După 3 luni de NAC, s -au găsit îmbunătățiri semnificative în toți parametrii semințelor evaluate.

Infertilitatea masculină idiopatică este un subiect actual de interes în rândul cercetătorilor, cu un accent special pe conexiunea dintre stresul oxidativ și parametrii anormali de semințe. Stresul oxidativ apare atunci când există un exces de specii de oxigen reactiv (ROS) cu depozitare antioxidantă inadecvată. sunt. 6 4.7

În studiul de față, Malondiadhyde (MDA) și întreaga capacitate antioxidantă (TAC) au servit ca biomarker pentru stres oxidativ. MDA este produs atunci când ROS inițiază peroxidarea lipidică a acizilor grași polinesaturați (PUFA). Deoarece membranele plasmatice ale PUFA -urilor de spermatozoizi conțin, nivelurile de MDA servesc ca un indicator al peroxidării lipidelor. 8

în timpul mecanismului, prin care stresul oxidativ modifică fiziologia normală a spermei, cercetările necunoscute, recente au arătat că acesta afectează integritatea ADN -ului. Indicele de fragmentare a ADN -ului și conținutul de proteming sunt considerați markeri promițători pentru deteriorarea ADN -ului. Par să prezică rezultatele fertilității mai bine decât o analiză a semințelor. 11 12 Conexiunea dintre stresul oxidativ, deteriorarea ADN -ului și calitatea slabă a spermatozoizilor pare a fi bine documentată. Este mai puțin clar dacă stresul oxidativ determină deteriorarea ADN -ului conectat la anomaliile semințelor. Studiul de față a arătat îmbunătățiri remarcabile ale stresului oxidativ, integrității ADN -ului și calității spermatozoizilor cu suplimentarea antioxidantă sub formă de NAC. Alte studii asupra terapiei antioxidante pentru infertilitatea masculină au raportat rezultate similare. Cu toate acestea, studiile stricte care arată rezultate clinice clare sunt limitate, iar majoritatea rezultatelor cercetării ajung la concluzia că investigațiile suplimentare sunt justificate. 14

  1. Kumar N., Singh Ak. Tendințele infertilității masculine, o cauză importantă a infertilității: o imagine de ansamblu a literaturii. J Hum Reprod Sci . 2015; 8 (4): 191–196.
  2. Anawalt B, Pagina S. Cauzele infertilității masculine. (Link Away). Prezentare generală a literaturii în prezent până în iunie 2019. Acces la 14 iulie 2019.
  3. Kothandaraman N., Agarwal A., Abu-Elmagd M., Al-Quatani MH. Peisaj patogen al infertilității masculine idiopatice: noi perspective asupra rețelelor lor de reglementare. npj genommed . 2016; 1: 16023.
  4. Wagner H, Cheng JW, Ko Ey. Rolul speciilor reactive de oxigen în infertilitatea masculină: o imagine de ansamblu actualizată a literaturii. arab j urol . 2018; 16 (1): 35–43.
  5. spermă umană și interacțiuni cu stresul oxidativ. În: Toor JS, Sikka SC. oxidanți, antioxidanți și influența statutului oxidativ asupra reproducerii masculine . Elsevier; 2019. Accesat pe 14 iulie 2019.
  6. Dutta S, Majzoub A, Agarwal A. Funcția de stres oxidativ și spermă: o revizuire sistematică a evaluării și managementului. arab j urol . 2019; 17 (2): 87-97.
  7. Alkan I, Simsek F, Hach, Kervancioğlu E, Ozveri H, Yalçin S. Producția de specii de oxigen reactiv prin sperma pacienților cu infertilitate idiopatică: relația cu antioxidanții plasmatici din semințe. J Urol. 1997; 157: 140–143.
  8. Agarwal A, Prabakaran SA. Mecanismul, măsurarea și prevenirea stresului oxidativ la fiziologia reproductivă masculină. Indian J Exp Biol . 2005; 43 (11): 963-974.
  9. Oladosu OW, Biliaminu SA, Abdulazeeez IM, Nwadike VU, Yusuff JO, Okesina. Evaluarea biomarkerului inovator al peroxidării lipidelor la partenerii de sex masculin ai cuplurilor sterile la Spitalul de predare al Universității din Ilorin din Nigeria. Niger Postgrad Med J . 2018; 25 (2): 94-99.
  10. Subramanian V, Ravichandran A, Thiagarajan N, Govindarajan M, Dhandayuthapani S, Suresh S. Specii de oxigen reactiv seminal și capacitatea totală de antioxidanți: corelații cu parametrii spermei și efecte asupra infertilității masculine. Clin Exp. Reprod. Med . 2018 iunie; 45 (2): 88-93.
  11. Wright C, Milne S, Leeson H. Spermia ADN Deteriorarea prin stres oxidativ: factori clinici, stil de viață și nutritivi modificabili în infertilitatea masculină. reproducerea online biomed . 2014 iunie; 28 (6): 684-703.
  12. Borges E JR, Zanetti BF, Setti AS, Braga DPAF, Provenza RR, Iaconelli A Jr. Fragmentarea Spermia-ADN corelată cu o dezvoltare embrionară slabă, o rată de implantare mai mică și greșeli mai mari în ciclurile de reproducere ale infertilității prin factori non-malei. steril fertil . 2019; 112 (3): 483-490.
  13. Keshteli SH, Farsi MM, Khafri S. Ar trebui să efectuăm seminal-analizele, fragmentarea ADN-ului și testele de umflare hipoosmotică împreună? int. J. Mol. Celulă. Med . 2016; 5 (4): 246–254.
  14. Showell MG, Mackenzie-Proctor R., Brown J., Yazdani A., Stankiewicz MT, Hart RJ. Antioxidanți pentru subfertilitatea masculină. Cochrane Database Syst Rev . 2014; (12): CD007411.
  15. Buhling K, Schumacher A, Eulenburg CZ, Laakmann E. Influența suplimentelor de vitamine și minerale orale asupra infertilității masculine: o meta-analiză și o revizuire sistematică. reproducerea online biomed . 2019; 39 (2): 269-279.
  16. b. Hosseini, M. Näurmohamadi, S. Hajipour și colab. Efectul acizilor grași omega-3, EPA și/sau DHA asupra infertilității masculine: o revizuire sistematică și meta-analiză. J Diet-Suppl . 2019; 16 (2): 245-256.
  17. Busetto GM, Agarwal A, Virmani A și colab. Efectul unei suplimente metabolice și antioxidante asupra parametrilor spermei în oligo-astheno-tetatozoospermie, cu și fără varicocel: un studiu dublu-orb, controlat cu placebo. andrologie . 2018; 50 (3).
  18. Cheng JB, Zhu J, Ni F, Jiang H. L-Carnitin combinat cu coenzima Q10 în oligostenozozozozozozozozozozozozozorul idiopatic: un studiu dublu-orb, randomizat, controlat. zhonghua nan ke xue . 2018; 24 (1): 33-38.
  19. Condorelli RA, La Vignera S, Mongioì LM și colab. Mio-inozitolul ca moleculă de fertilitate masculină: accelerați-le! EUR. Rev. Med. Farmacol. Sci . 2017; 21 (2 supliment): 30-35.
  20. Kumalic SI, Pinter B. Revizuirea studiilor clinice asupra efectelor antioxidanților orali asupra spermatozoizilor de bază și a altor parametri în oligostenoteratozoospermia idiopatică. biomed res int . 2014; 2014: 426951.