Oamenii de știință simulează explozia nucleară de succes a unui asteroid în laborator

Oamenii de știință simulează explozia nucleară de succes a unui asteroid în laborator

O pauză în x -nave printr -o explozie nucleară ar putea fi suficientă pentru a proteja pământul de un asteroid care se apropie. Acest lucru rezultă din rezultatele unui experiment în primul timp.

Rezultatele publicate pe 23 septembrie, potrivit lui Dawn Graninger, fizician la Laboratorul de fizică aplicată de Universitatea Johns Hopkins din Laurel, Maryland, arată „Dovezi experimentale directe cu adevărat uimitoare despre cât de eficientă poate fi această tehnologie”. „Este o muncă foarte impresionantă”.

Nathan Moore, fizician la Laboratoarele Naționale Sandia din Albuquerque, New Mexico, și echipa sa a conceput experimentul pentru a simula ce s -ar putea întâmpla dacă o bombă atomică este detonată în apropierea unui asteroid. Până în prezent, oamenii de știință au examinat dinamica undei de presiune a unei bombe care rezultă din expansiunea gazelor și presă împotriva unui asteroid. Cu toate acestea, Moore și echipa sa consideră că cantitatea mare de x -raze generate în timpul exploziei ar putea avea un efect mai mare asupra schimbării traiectoriei unui asteroid.

Echipa a folosit enormul Z-Machine de la Sandia, care folosește câmpuri magnetice pentru a crea temperaturi ridicate și raze X puternice. Au tras x -raze pe două taste de testare care aveau aproximativ dimensiunea boabelor de cafea. "Aproximativ 80 de trilioane de watt flux de energie electrică prin mașină pentru aproximativ 100 de miliarde de secunde", spune Moore. "Această marfă electrică intensă comprimă Argongas într -o plasmă foarte fierbinte, cu temperaturi de milioane de grade din care apare o bulă de x -nave."

Cele două butoane de testare aveau un diametru de aproximativ 12 milimetri și constau din cuarț și lag de silice pentru a reflecta asupra diverselor compoziții de asteroizi din sistemul solar. Toată lumea a fost atârnată într -un vid pe un film subțire. Când a lovit vezica x -ray, a tăiat filmul ca cu foarfecele și i -a pus pe asteroizi într -o cădere liberă. Drept urmare, efectul real al cadrelor X ar putea fi observat în condiții care seamănă cu vidul spațiului. „Este complet nou”, spune Graninger. "Nu am auzit niciodată că așa ceva a fost făcut înainte."

Rezultatele experimentului, care au durat doar 20 de milioane de secunde, au arătat că probele de cuarț și silice au fost accelerate la 69,5 metri pe secundă și 70,3 metri pe secundă înainte de evaporare. Cauza accelerației a fost razele X care a evaporat suprafața asteroizilor și a generat astfel o tracțiune atunci când gazul s -a extins de pe suprafețele lor.

Moore spune că rezultatele arată că tehnologia ar putea fi extinsă pe asteroizi mult mai mari, care măsoară aproximativ 4 kilometri în diametru, pentru a le distrage de la un curs de coliziune cu Pământul. „În special, suntem interesați de cei mai mari asteroizi cu un scurt război”, spune el. În aceste cazuri, alte abordări, cum ar fi ramarea unei nave spațiale într -un asteroid - așa cum s -a efectuat la testul de redirecționare a asteroidului dublu al NASAS, sau săgeți, „nu este suficientă energie în 2022 - pentru a nu avea suficientă energie pentru a -l descuraja de la curs”.

Mary Burkey, fizician la Laboratorul Național Livermore din Livermore din Livermore, California, descrie studiul drept „una dintre primele publicații majore de blockbuster care încearcă să afle cum putem recrea o distragere nucleară a unui asteroid”. Subliniază că alte experimente examinează posibilitatea de a utiliza și probe de meteoriți pentru a simula mai precis compoziția asteroizilor. „Protecția planetei are mult mai mult timp în centrul atenției”, spune ea.

Moore speră să efectueze teste experimentale suplimentare de la radiografii X pentru a fi tehnologia reluată pentru a-și perfecționa eficacitatea. Într -o zi, un test ar putea avea loc și în spațiu, similar cu misiunea Dart, pentru a observa efectul asupra unui asteroid real. „Nu există nimic care să ne împiedice să facem acest lucru, în afară de voința de a o face”, spune el.

1. Moore, N. W. și colab. Natura Phys. https://doi.org/10.1038/S41567-02633-7 (2024).

Descărcare